Extraordinary review inadmissible; prescription re-litigation barred; 2023 resentencing stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as inadmissible the defendant's application for extraordinary review (contestație în anulare) against its prior final decision of 9 May 2023, which had re-sentenced the defendant to 14 years and 4 months' imprisonment after partially annulling an earlier 2019 conviction, and ordered the defendant to pay 200 RON in court costs, with the 680 RON state-appointed counsel fee borne by the state; the 2023 decision thus remains in force. The defendant had challenged the 2023 ruling solely on the ground, under Article 426(1)(b) of the Criminal Procedure Code, that the criminal liability limitation period had expired for the offenses for which he was convicted (organized crime, fraudulent bankruptcy, complicity in fraud and misuse of EU funds, money laundering, tax evasion, forgery, and fictitious transfer of shares). The court held the application inadmissible at the admissibility-in-principle stage because the limitation issue had already been raised, debated, and ruled upon during the prior appellate retrial (where the prosecution was terminated only for one fraud count due to prescription), and binding rulings of the High Court (Decisions No. 67/2022 and No. 43/2023) preclude re-litigating prescription in this extraordinary procedural framework when the appellate court had already analyzed it; furthermore, the asserted omission cannot be remedied through this extraordinary remedy under Article 426(b) CPC.
Legislator headnote
AI generatedart. 43 alin. (5) C. pen, art. 79 alin. (3) C. pen, art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen, art. 35 alin. (1) C. pen, art. 48 C. pen, art. 5 C. pen; Extraordinary review inadmissible; prescription re-litigation barred; 2023 resentencing stands: The defendant had challenged the 2023 ruling solely on the ground, under Article 426(1)(b) of the Criminal Procedure Code, that the criminal liability limitation period had expired for the offenses for which he was convicted (organized crime, fraudulent bankruptcy, complicity in fraud and misuse of EU funds, money laundering, tax evasion, forgery, and fictitious transfer of shares). The court held the application inadmissible at the admissibility-in-principle stage because the limitation issue had already been raised, debated, and ruled upon during the prior appellate retrial (where the prosecution was terminated only for one fraud count due to prescription), and binding rulings of the High Court (Decisions No. 67/2022 and No. 43/2023) preclude re-litigating prescription in this extraordinary procedural framework when the appellate court had already analyzed it; furthermore, the asserted omission cannot be remedied through this extraordinary remedy under Article 426(b) CPC.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for ordering the contestator to pay judicial costs to the state and for keeping the ex officio counsel's fee at state expense.
Full text
Şedinţa publică din data de 08 mai 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, s-a admis contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 293/A din 2 octombrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2015, s-a desfiinţat decizia contestată, în parte, sub aspectul laturii penale şi, rejudecând apelurile, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 8 luni închisoare şi s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. (persoană vătămată B.);
- pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005, art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) teza finală şi alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. (persoană vătămată B.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 38 C. pen. şi art. 39 lit. b) C. pen., a contopit celelalte pedepse anterior repuse în individualitatea lor şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, la care a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 din 16 ani), respectiv 5 ani şi 4 luni închisoare, inculpatul A. având de executat, în final, o pedeapsă de 14 ani şi 4 luni închisoare.
A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii contestate care nu sunt contrare prezentei decizii, a anulat mandatele de executare a pedepsei închisorii şi dispus emiterea unor noi mandate de executare a pedepsei închisorii, în concordanţă cu decizia.
Împotriva deciziei penale nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022 a formulat contestaţie în anulare inculpatul A. apreciind că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale faţă de infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de condamnatul A., în conformitate cu dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
În cauză, persoana condamnată A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, indicând în drept, dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., şi solicitând, în esenţă, să se constate că este împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ce au făcut obiectul respectivului dosar.
Înalta Curte aminteşte limitele şi specificul căii de atac a contestaţiei în anulare, astfel cum sunt definite în cuprinsul dispoziţiilor art. 426-432 din C. proc. pen., norme potrivit cărora contestaţia în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunţate cu încălcarea normelor procesual penale. Fiind o cale de atac de retractare, instanţa care a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii o va anula în scopul înlăturării erorilor de procedură ivite în situaţiile limitativ stabilite de legiuitor.
În etapa procesuală prealabilă judecării în fond a contestaţiei în anulare, instanţa examinează îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu, prevăzute de art. 426, art. 427, art. 428 şi art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.. Astfel, instanţa examinează dacă cererea de contestaţie în anulare priveşte hotărâri penale definitive, dacă este introdusă în termen şi de către o persoană care are calitate procesuală, dacă motivul pe care se sprijină este unul dintre cele prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei sunt depuse ori sunt invocate dovezi ce există în dosar.
Potrivit dispoziţiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.
Cazul de contestaţie în anulare, prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen., este dublu condiţionat, textul de lege impunând, pe de o parte, dovedirea împrejurării că inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, iar, pe de altă parte, dovedirea faptului că instanţa în faţa căreia hotărârea de condamnare a rămas definitivă nu a avut posibilitatea observării şi analizării respectivelor probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.
Prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
Prin Decizia nr. 43 din 29 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra incidenţei unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii faptei până la data judecării cauzei în apel nu poate fi invocată prin intermediul contestaţiei în anulare întemeiate pe dispoziţiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen.
În acest sens, Înalta Curte constată că instituţia prescripţiei răspunderii penale a fost evaluată de instanţă la momentul rejudecării apelului ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare formulate de inculpat împotriva deciziei penale nr. 293/A din 2 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2015, dispunându-se încetarea procesului penal pentru infracţiunea de înşelăciune.
În raport de deciziile obligatorii ale instanţei supreme anterior evocate pronunţate în cadrul mecanismului de unificare a practicii, se reţine că instanţa nu mai poate reevalua instituţia prescripţiei în acest ulterior cadru procesual.
De asemenea, se mai reţine că anterior prezentei cereri, contestatorul A. a mai formulat o contestaţia în anulare împotriva deciziei penale nr. 247/RC din 03.06.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în dosarul nr. x/2016.
Prin decizia nr. 688 din 01 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de contestatorul C. împotriva deciziei penale nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, pe care ulterior a înţeles să o retragă, instanţa luând act de manifestarea de voinţă a contestatorului.
Pentru considerentele anterior evocate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.
În temeiul art. 275 alin. (2) şi (6) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 de RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 175/A din data de 09 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 de RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 mai 2024.