Nullity of cassation appeal for lack of substantive legal grounds challenging moral damages

Şedinţa publică din data de 15 februarie 2024

Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la 10 septembrie 2020, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E. şi F. a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 4.000.000 RON fiecare, reprezentând daune morale.

Prin sentinţa civilă nr. 3978 din 14 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi s-a dispus trimiterea cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii C., D., E. şi F., instanţei judecătoreşti competente, Tribunalul Bihor; s-a dispus avansarea onorariului avocatului din oficiu al reclamantului, numit prin delegaţia pentru asistenţă judiciară gratuită nr. 119/2.03.2021, din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Constanţa, pentru avocat G., respectiv 1567 RON.

2. Sentinţa Tribunalului Bihor, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 66 din 5 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Bihor, secţia I civilă a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E. şi F.; s-a dispus ca onorariul avocatului desemnat pentru asigurarea asistenţei juridice gratuite, în sumă de 1567 RON, să fie suportat din fondurile Ministerului de Justiţie.

3. Decizia Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 307 din 7 martie 2023, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului B., invocată din oficiu; a respins apelul civil declarat de către apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul B., pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a acestui intimat; a respins, ca nefondat, apelul civil declarat de către apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu pârâţii C., D., E. şi F. împotriva sentinţei civile nr. 66/C din 5 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Bihor; a dispus plata sumei de 1700 RON, în favoarea doamnei avocat H., din fondul Ministerului Justiţiei, reprezentând onorariu avocat în apel, conform delegaţiei pentru asistenţă juridică gratuită nr. 75/24.02.2023.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a declarat recurs, neîntemeiat în drept, reclamantul A., susţinând că nu s-a judecat fondul în apel, hotărârea este nemotivată în fapt şi în drept, nu este semnată şi au fost încălcate regulile de procedură şi de drept material.

5. Apărările formulate în cauză

La 4 octombrie 2023, intimatul D. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin întâmpinarea depusă la 22 octombrie 2023, intimatul E. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin întâmpinarea depusă la 10 noiembrie 2023, intimatul C. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La 6 februarie 2024, intimatul F. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din 10 octombrie 2023 a fost fixat termen de judecată la data de 15 februarie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport cu excepţia nulităţii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Aşadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 din C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurentul A. invocă faptul că nu s-a judecat fondul cauzei în apel, hotărârea este nemotivată în fapt şi în drept, nu este semnată şi au fost încălcate regulile de procedură şi de drept material.

Înalta Curte reţine că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere, ca nefondat, a apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 66/C din 5 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Bihor şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin decizia recurată.

Pentru declanşarea mecanismului de exercitare a recursului este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate.

Pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la invocarea formală şi generică a motivelor de recurs, în speţă nemotivarea hotărârii şi încălcarea normelor de drept material şi procesual, întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.

Fără existenţa unor expuneri care să reflecte raţionamentul eronat al instanţei de apel ori fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor de drept procedural şi material incidente în cauză, instanţa de recurs nu poate identifica în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii pronunţate în apel.

Întrucât susţinerile formulate de recurent nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele invocate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi nici nu se pot reţine motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 307A din 7 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 307A din 7 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.