Territorial jurisdiction for forced execution against guarantors under Article 651 of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by affirming the competence of the Arad District Court, overriding the initial declination by that court in favor of the Bucharest Sector 6 District Court. The dispute arose from a creditor's request for forced execution against two guarantors based on a credit contract and surety agreements, where the Arad court had initially declined jurisdiction citing a single-execution-court doctrine favoring the principal debtor's location, while the Bucharest court subsequently found it incompetent since the execution request targeted only the guarantors domiciled in Arad. The High Court determined that under Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the competent court for execution is that of the debtor's domicile, and since the request was formulated exclusively against the guarantors (classified as debtors for execution purposes under Article 648(1)) rather than the principal debtor, their domicile in Arad established the territorial jurisdiction. Consequently, the court ordered that the Arad District Court, Civil Section, is competent to hear the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 645 alin. (1) C. proc. civ, art. 648 alin. (1) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for forced execution against guarantors under Article 651 of the Code of Civil Procedure: În considerente, instanţa a reţinut că cererea de executare silită a fost formulată exclusiv cu privire la C. şi D., ambii cu domiciliul în jud. Arad, iar nu şi cu privire la S.C. E. S.R.L., cu sediul în Bucureşti, nefiind astfel incidente dispoziţiile art. 112 noul C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022
Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad sub dosar nr. x/2022 din 14.07.2022, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite, urmare a cererii formulată de creditoarea B. S.A., împotriva debitorilor C. şi D., în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/15.06.2022, contract de fidejusiune nr. x/15.06.2020 şi contract de fidejusiune nr. x/15.06.2020, pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 729.476,94 RON, la care se vor adăuga dobânzi şi costuri conform titlurilor de creanţă şi cheltuielile de executare silită.
II. Hotărârea Judecătoriei Arad:
Prin încheierea nr. 6163 din 21.07.2022, Judecătoria Arad a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
În motivarea soluţiei pronunţate, în aplicarea dispoziţiilor art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la unicitatea instanţei de executare statuată prin decizia nr. 20/2021 pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a reţinut că s-a depus de către creditoare şi o cerere de executare silită şi împotriva debitorului principal E. S.R.L., cu sediul în Bucureşti, la un executor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.
III. Hotărârea Judecătoriei Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti:
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 5721 din 25 august 2022, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În considerente, instanţa a reţinut că cererea de executare silită a fost formulată exclusiv cu privire la C. şi D., ambii cu domiciliul în jud. Arad, iar nu şi cu privire la S.C. E. S.R.L., cu sediul în Bucureşti, nefiind astfel incidente dispoziţiile art. 112 noul C. proc. civ.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul negativ de competenţă, îl constituie cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., urmare a cererii formulată de creditoarea B. S.A., împotriva debitorilor C. şi D., în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/15.06.2022, contract de fidejusiune nr. x/15.06.2020 şi contract de fidejusiune nr. x/15.06.2020, pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 729.476,94 RON, la care se vor adăuga dobânzi şi costuri conform titlurilor de creanţă şi cheltuielile de executare silită.
Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei, respectiv în funcţie de domiciliul debitorului principal, împrumutatul E. S.R.L. (cu sediul în Bucureşti, sector 6), sau de domiciliile giranţilor fidejusori C. şi D. (pe raza judeţului Arad).
Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
De asemenea, art. 645 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "sunt părţi în procedura de executare creditorul şi debitorul" iar potrivit art. 648 alin. (1) din acelaşi cod, "creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel".
Potrivit acestor dispoziţii legale, în procedura de executare silită părţile sunt creditorul şi debitorul, însă prin debitor trebuie să se înţeleagă partea pasivă din cadrul executării silite, având în vedere că procedura execuţională poate fi pornită atât împotriva debitorului principal, cât şi împotriva terţilor garanţi.
Dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. care stabilesc că instanţa de executare este cea de la sediul debitorului, nu disting între debitorul principal şi terţii garanţi, astfel încât, prin coroborare cu dispoziţiile art. 648 alin. (1) C. proc. civ., aceştia din urmă sunt debitori în procedura de executare silită iniţiată de creditor.
În cauză, cererea de încuviinţare a executării silite a contractului de împrumut a fost formulată exclusiv împotriva giranţilor fidejusori C. şi D. şi a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, în virtutea faptului că aceştia au domiciliile pe raza acestei instanţe.
În consecinţă, dat fiind că Judecătoria Arad a fost legal învestită în raport cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 116 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 2 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.