Decizia nr. 1710/2024 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia I civilă

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci, în data de 04 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 1.557,84 RON, cu titlu de debit principal, dobânda legală penalizatoare de la data cesiunii de creanţă, respectiv de la 30 martie 2022 şi până la plata efectivă, cât şi plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 1026 şi urm. C. proc. civ., precum şi pe art. 1566 şi urm. C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 838/2024 din 20 martie 2024, Judecătoria Tecuci a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Buftea.

În motivare, această instanţă a reţinut că, în prezenta cauză, reclamanta a înţeles să urmeze procedura specială a cererii de valoare redusă reglementată de Titlul X al C. proc. civ., sens în care competenţa teritorială a instanţei de judecată se determină prin raportare la dispoziţiile art. 1028 alin. (2) din C. proc. civ., care fac trimitere expresă la dispoziţiile generale de stabilire a competenţei teritoriale, respectiv art. 107 şi următoarele din C. proc. civ.

Art. 3 alin. (2) din C. proc. civ. stabileşte că au calitatea de profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Prin raportare la aceste dispoziţii, instanţa a constatat că reclamanta are calitatea de profesionist.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, noţiunea de consumator implică orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Întrucât raporturile contractuale care stau la baza pretenţiei reclamantei vizează satisfacerea unor nevoi de consum propriu ale pârâtului, aceasta din urmă are calitatea de consumator, în sensul prevederilor legale menţionate.

Aşadar, luând în considerare faptul că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul calitatea de consumator, în privinţa determinării competenţei teritoriale a instanţei de judecată, s-a apreciat că devin incidente prevederile art. 121 din C. proc. civ., potrivit cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, fiind astfel instituită o regulă de competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului.

De asemenea, în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, conform art. 126 din C. proc. civ. coroborat cu art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., în măsura în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente, după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială aparţine doar instanţei de la domiciliul consumatorului, competenţă care are astfel un caracter absolut.

În consecinţă, instanţa a reţinut că reclamanta nu a dovedit existenţa unei convenţii între părţi privitoare la alegerea instanţei competente, iar din verificările efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date rezultă că pârâta are domiciliul în judeţul Ilfov, ce se află în circumscripţia Judecătoriei Buftea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buftea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 5512 din 7 mai 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Tecuci, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă, raportat la natura relaţiilor dintre părţi, a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., precum şi art. 107 alin. (2) din cod.

Instanţa a constatat că art. 121 C. proc. civ. instituie un caz de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, iar, spre deosebire de necompetenţa de ordine privată, atât completul de judecată, cât şi oricare dintre părţi, inclusiv reclamantul care a sesizat o instanţă necompetentă, pot invoca necompetenţa de ordine publică, soluţie care este justificată tocmai de interesul public ocrotit prin norma de competenţă încălcată.

Instanţa a mai reţinut că, la data sesizării primei instanţe (04.05.2023), debitorul avea domiciliul în jud. Galaţi, astfel cum reiese din verificările efectuate în baza de date de la fila x, care se află în circumscripţia Judecătoriei Tecuci.

Faptul că, în cursul procesului, debitorul şi-a schimbat domiciliul începând cu data de 26 septembrie 2023, mutându-se în Voluntari, jud. Ilfov, aflat în circumscripţia Judecătoriei Buftea, nu atrage schimbarea competenţei.

Prin urmare, având în vedere domiciliul pârâtei la data sesizării primei instanţe şi dispoziţiile legale invocate, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Tecuci şi Judecătoria Buftea şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei şi, deşi ambele instanţe au stabilit judicios că în cauză sunt incidente dispoziţiile cuprinse în art. 121 din C. proc. civ., ivirea prezentului conflict negativ de competenţă a fost generată de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul pârâtei, Judecătoria Tecuci având în vedere domiciliul pârâtei la data pronunţării soluţiei de declinare, iar Judecătoria Buftea luând în considerare domiciliul pârâtei la data sesizării instanţei, respectiv 04 mai 2023.

Obiectul acţiunii îl constituie cererea cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci, prin care reclamanta a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1557,84 RON, cu titlul de debit principal, precum şi dobânda penalizatoare de la data cesiunii de creanţă, respectiv din 30.03.2022 şi până la plata efectivă.

Înalta Curte reţine că instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei cereri cu valoare redusă, iar potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

În cauză, raportat la obiectul litigiului, sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPAB, de către prima instanţă sesizată, rezultă că pârâta a avut domiciliul în judeţul Galaţi, în perioada 07 octombrie 2013-26 septembrie 2023, iar din data de 26 septembrie 2023 aceasta are domiciliul în judeţul Ilfov.

Astfel, se observă că, după data depunerii cererii de valoare redusă (04 mai 2023), pârâta şi-a schimbat domiciliul, însă relevant pentru stabilirea competenţei teritoriale este domiciliul avut de pârâtă la momentul sesizării instanţei, aşa încât schimbarea ulterioară a domiciliului nu influenţează competenţa acesteia.

În acest sens, sunt dispoziţiile expres prevăzute de art. 107 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cu care "(2) Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul."

Prin urmare, cum la data sesizării instanţei (04 mai 2023) pârâta avea domiciliul în circumscripţia Judecătoriei Tecuci, iar schimbarea domiciliului, ulterior sesizării instanţei, nu este de natură să influenţeze competenţa acesteia, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Tecuci, instanţă în circumscripţia căreia a avut domiciliul pârâta, în calitate de consumator, la data sesizării instanţei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.