Territorial competence for enforcement permission against a court clerk and the discretionary nature of alternative jurisdiction under Art. 127 CPC

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 12 februarie 2024, B.E.J. A., la cererea creditoarei B. S.A., a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/29.05.2023.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 583 din 14 februarie 2024, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, reţinând incidenţa prevederilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., faţă de calitatea debitoarei de grefier în cadrul Judecătoriei Piteşti.

Prin sentinţa civilă nr. 5290 din 15 mai 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Piteşti, reţinând caracterul de normă de ordine privată a art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. şi împrejurarea că, în raport cu art. 116 din C. proc. civ., creditoarea a optat pentru instanţa de la domiciliul debitoarei.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a suspendat judecata si a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Piteşti, pentru următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 651 din C. proc. civ.:

"(1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. (...) Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător. (...) (3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".

Învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, Judecătoria Piteşti şi-a declinat competenţa teritorială, reţinând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât debitoarea are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Piteşti. La rândul său, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi-a declinat competenţa, reţinând caracterul de normă de ordine privată a art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. şi împrejurarea că, în raport cu art. 116 din C. proc. civ., creditoarea a optat pentru instanţa de la domiciliul debitoarei.

Conform dispoziţiilor art. 127 alin. (2) coroborate cu cele ale alin. (3) din C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui grefier care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Se constată că aceste dispoziţii legale instituie un caz de competenţă facultativă, reclamantul având posibilitatea, iar nu obligaţia de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în circumscripţia căreia se află instanţa care ar fi competentă. Ca atare, reclamantul decide dacă se prevalează sau nu de această posibilitate, putând renunţa la beneficiul oferit de lege.

În speţă, creditorul, conform prevederilor art. 116 din C. proc. civ., a ales Judecătoria Piteşti, care este instanţa de la domiciliul debitoarei, chiar dacă aceasta din urmă îşi desfăşoară activitatea în cadrul Judecătoriei Piteşti. Prin urmare, creditorul a ales să aibă încredere în instanţa sesizată, renunţând la dreptul conferit de dispoziţiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ.. Câtă vreme a făcut această alegere, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, iar instanţa de judecată nu poate interveni asupra alegerii făcute de către reclamant şi să dispună, din oficiu, declinarea competenţei teritoriale.

Ca atare, în urma coroborării dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi alin. (3), art. 127 alin. (2) şi alin. (3) şi art. 116 din C. proc. civ., rezultă că Judecătoriei Piteşti îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cererii.

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2024.