Competence conflict in curatorship petition resolved by assigning jurisdiction to the court of the protected person's effective residence

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 28.11.2023 sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat numirea sa în calitate de curator al numitei B., în vederea îngrijirii, ridicării drepturilor băneşti, administrării bunurilor şi veniturilor acesteia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 178-186 C. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 1183/19.02.2024, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

A reţinut instanţa că, potrivit actelor dosarului, persoana ocrotită, bolnava B., nu locuieşte efectiv la adresa din cartea de identitate, respectiv Bucureşti, ci este internată pe o perioadă nedeterminată la Centrul Medical C., situat în judeţul Buzău.

Cauza de faţă, având ca obiect curatelă, vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice, în sensul art. 106 C. civ., astfel încât competenţa revine instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie se află domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Noţiunea de domiciliu astfel cum este reglementată de art. 89 şi art. 91 C. civ., vizează, în sens procedural, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reşedinţa unei persoane nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.. Astfel, în sens procesual, noţiunea de domiciliu sau reşedinţă vizează locuinţa efectivă a persoanei respective, iar nu adresa pe care aceasta o are menţionată în cuprinsul cărţii de identitate.

Întrucât adresa la care locuieşte efectiv persoana referitor la care se solicită instituirea curatelei se află în prezent în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Buzău, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 2694/09.05.2024, Judecătoria Buzău a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în speţă adresa cu privire la care există prezumţia legală că intimata şi-a manifestat intenţia de a îşi stabili domiciliul este cea menţionată în cuprinsul cărţii de identitate, respectiv în Bucureşti, Calea x, adresă indicată şi în cererea de chemare în judecată şi unde a locuit intimata până la cazarea sa într-un centru special.

Prin urmare, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată este cea în raza căreia se află domiciliul înscris în cartea de indentitate, respectiv, Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

Faptul că la momentul admiterii excepţiei de necomptenţă teritorială de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, intimata se regăsea internată în Centrul Medical C. din comuna Mărăcineni, judeţul Buzău, în circumscripţia Judecătoriei Buzău, nu poate fi asimilată noţiunii de domiciliu la care face referire art. 114 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., câtă vreme nu a fost probată intenţia acesteia de a-şi stabili domiciliul la unitatea unde este cazat, conform art. 89 C. civ., iar internarea reprezintă o măsură de protecţie care poate înceta.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, pentru următoarele argumente:

Prin cererea introductivă de instanţă, petentul A. a solicitat, în calitate de fiu, numirea sa drept curator al intimatei B., în vederea îngrijirii, ridicării drepturilor băneşti, administrării bunurilor şi veniturilor acesteia, motivat de situaţia specială în care se regăseşte intimata datorită afecţiunilor de care suferă.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 178-186 C. civ.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 178 C. civ., În afară de cazurile prevăzute de lege, instanţa de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o persoană, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deşi capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.

Cu privire la instanţa competentă a soluţiona cererea de instituire a curatelei, art. 179 C. civ. reţine că aceasta este a) în cazul prevăzut la art. 178 lit. a), instanţa de la domiciliul persoanei reprezentate; b) în cazul prevăzut la art. 178 lit. b), fie instanţa de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanţa de la locul unde trebuie luate măsurile urgente; c) în cazurile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d), instanţa de la ultimul domiciliu din ţară al celui lipsă ori al celui dispărut.

Dispoziţiile legale anterior menţionate trebuie coroborate şi cu cele ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde acesta declară că îşi are locuinţa principală.

Art. 91 din acelaşi act normativ prevede că Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Înalta Curte reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.

În cauză, intimata este internată pe o perioadă nedeterminată la Centrul Medical C., unitate situată în Comuna Mărăcineni, Şos. E 85 nr. 49, judeţul Buzău.

Această situaţie rezultă atât din susţinerile petentului consemnate în cererea de chemare în judecată, dar şi din Adeverinţa nr. x/09.11.2023 emisă de Centrul Medical C., potrivit căreia intimata este internată în această unitate din data de 27.09.2023 (anterior datei de 28.11.2023, data înregistrării acţiunii), din referatul medical emis de medicul specialist psihiatru din cadrul Centrului Medical C. la data de 27.11.2023, din Adeverinţa de internare nr. 358/18.12.2023, din Referatul de anchetă socială nr. 706/12.02.2024 întocmit de către Primăria comunei Mărăcineni la solicitarea instanţei de judecată .

În raport cu aceste împrejurări, în stabilirea competenţei, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, având în vedere că intimata se află pentru o perioadă nedeterminată în centrul de îngrijire, nefiind beneficiara unei internări obişnuite, ci a uneia impuse de deficienţele cauzate de boala de care aceasta suferă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.