Inadmissibility of cassation appeal in expropriation compensation due to statutory finality of appellate judgments

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2022

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă la data de 27.08.2018, sub numărul de dosar x/2018 şi precizată, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (C.N.A.I.R.), să se stabilească prin hotărâre judecătorească suma reprezentând despăgubiri pentru imobilul cu nr. top. vechi x, situat în com. Sânpetru şi care face parte din coridorul de expropriere pentru lucrările de construcţie drumuri de interes naţional, compusă din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului expropriat.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 22 alin. (1), art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010, art. 26 din Legea nr. 33/1994.

2. Hotărârea pronunţată la fond

Prin sentinţa civilă nr. 131/S, pronunţată la data de 17.05.2019, în dosarul cu nr. de mai sus, Tribunalului Braşov, secţia I civilă a respins contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A..

3. Deciziile pronunţate de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 1540/Ap din 6 noiembrie 2019, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 131/S/17.05.2019, pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, pe care a anulat-o.

În rejudecare, pe fond, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin decizia civilă nr. 1177/Ap din 2 decembrie 2020 a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Transporturilor - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov. A obligat pe reclamantul A. să plătească experţilor tehnici B., C. şi D. suma de câte 1.333 RON pentru fiecare dintre cei trei experţi, cu titlu de diferenţă onorariu. A obligat pe reclamantul E. să îi plătească pârâtului Statul Român, prin C.N.A.I.R. S.A. suma de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin încheierea din camera de consiliu din 18 mai 2021, s-a îndreptat din oficiu, eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 1177/Ap pronunţate de Curtea de Apel Braşov la data de 02.12.2020, în dosarul nr. x/2018, în sensul consemnării corecte "Definitivă", iar nu "Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Braşov", cum dintr-o eroare de redactare s-a consemnat.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1177/Ap din 2 decembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a declarat recurs reclamantul A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 27 octombrie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris .

Prin întâmpinare intimatul Statul Român prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin CNAIR, prin Direcţia Regională de drumuri şi poduri Braşov, a invocat excpţia tardivităţii recursului şi excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 21 iunie 2022, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

II. Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, sunt hotărâri definitive.

Litigiul iniţiat de reclamant are ca obiect stabilirea despăgubirilor reprezentând contravaloarea imobilului supus procedurii exproprierii, aşa cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional.

Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aceeaşi prevedere prohibitivă o regăsim şi în cadrul art. 483 alin. (2) C. proc. civ.:

"2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j^3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

În considerarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, rezultă că, raportat la criteriul materiei - acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 255/2010 şi a Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi coroborând dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, astfel cum s-a expus, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materie de expropriere, reiese că decizia nr. 1177/Ap din 2 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată nu este supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1177/Ap din 2 decembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2022.