Non-signature of appeal triggering procedural nullity under Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (IICJ) annulled the appellant’s appeal for lack of signature, leaving in force the Court of Appeal’s February 29, 2024, decision which had previously dismissed the request to refer a constitutional exception, the request for a preliminary ruling, the motion for removal of the case, and the request for suspension of proceedings. The dispute concerned a procedural incident where the appellant failed to sign the appeal against the lower court’s in-chamber order, despite being legally notified of the defect and the sanction of annulment, and failed to appear in court to regularize the form. The decisive legal basis included Articles 148(1) and 486(1)(e) of the Civil Procedure Code, which mandate the signature of the party on appeals and classify its absence as a ground for nullity, applied in conjunction with Article 486(2) and Article 196(1) regarding the sanction of annulment, and Articles 267–268 concerning the specific requirements for electronic signatures under Law No. 455/2001.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 148 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 alin. (2) C. proc. civ, art. 267 C. proc. civ, art. 268 alin. (2) C. proc. civ; Non-signature of appeal triggering procedural nullity under Civil Procedure Code: Prevederile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ. dispun în sensul că cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii care a exercitat calea de atac sau, după caz, a mandatarului acesteia, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic, lipsa acestei menţiuni fiind sancţionată cu nulitatea potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol. Totodată, dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă şi semnătura părţii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 mai 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin încheierea din 29 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate; a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile; a respins cererea de strămutare a pricinii care face obiectul dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Bălceşti şi cererea de suspendare a judecării dosarului, formulate de petentul A..
2. Cererea de recurs
Împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de constituţionalitate, la data de 29 februarie 2024, petentul A. a formulat recurs, înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă şi înregistrat la data de 05 aprilie 2024.
Prin rezoluţia administrativă din data de 09 aprilie 2024, s-a reţinut că cererea de recurs nu este semnată de parte şi s-a dispus citarea recurentului pentru termenul din 23 mai 2024, acordat pentru soluţionarea cererii de recurs, cu menţiunea de a semna cererea de recurs sau de a depune un exemplar semnat de pe aceasta, sub sancţiunea anulării.
La termenul din 23 mai 2024, Înalta Curte constatând că petentul nu s-a conformat obligaţiilor procesuale stabilite de către instanţă în sarcina sa de a semna cererea de recurs sau de a depune un exemplar semnat de pe aceasta, a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs pentru lipsa semnăturii şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acestei chestiuni.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., incidentul nulităţii cererii de recurs pentru nesemnare, Înalta Curte constată următoarele:
În data de 05 aprilie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost înregistrat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 29 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Prin rezoluţia de primire a dosarului aflată la fila x, instanţa de recurs a constatat că memoriul de recurs nu poartă semnătura părţii, astfel că petentului i-a fost pusă în vedere obligaţia de a semna cererea sau de a expedia la dosar o copie semnată a acesteia, sub sancţiunea anulării acesteia.
Obligaţia de a semna memoriul de recurs a fost comunicată petentului în data de 17 aprilie 2024, astfel cum reiese din procesele-verbale de înmânare aflate la filele nr. x şi nr. 8 din dosar, însă acesta nu a înţeles să se conformeze obligaţiei legale care i-a fost adusă la cunoştinţă de către instanţă.
Prevederile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ. dispun în sensul că cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii care a exercitat calea de atac sau, după caz, a mandatarului acesteia, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic, lipsa acestei menţiuni fiind sancţionată cu nulitatea potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol. Totodată, dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă şi semnătura părţii.
În acord cu dispoziţiile legale menţionate, petentul are posibilitatea fie de a semna olograf cererea dedusă judecăţii, fie de a utiliza o semnătură electronică sau o semnătură electronică extinsă, în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 148 alin. (2) C. proc. civ., care instituie excepţia de la regula semnăturii olografe.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 267 C. proc. civ. prevăd că "înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispoziţiilor legii speciale", iar cele ale art. 268 alin. (2) C. proc. civ. condiţionează valabilitatea şi eficienţa juridică în plan procesual a semnăturii electronice de reproducerea acesteia în condiţiile prevăzute de legea specială (Legea nr. 455/2001 şi H.G. nr. 1295/2001 privind normele de aplicare a acesteia).
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, "în înţelesul prezentei legi (...) 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică, între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".
De asemenea, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ, "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată".
Prin urmare, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, petentul avea posibilitatea fie de a transmite prin e-mail cererea cu semnătura olografă scanată sau cu o semnătură electronică validă ataşată, în condiţiile legii speciale menţionate anterior, fie de a expedia prin poştă un exemplar semnat olograf al cererii, fie să se prezinte la compartimentul de registratură al instanţei ori în faţa instanţei de judecată, la termenul acordat, pentru a proceda la semnarea acesteia.
În speţă, însă, niciuna dintre aceste ipoteze nu este îndeplinită, petentul rămânând în pasivitate în legătură cu obligaţia procesuală care i-a fost adusă la cunoştinţă şi care îi revenea potrivit legii.
Mai mult, dispoziţiile art. 148 alin. (5) C. proc. civ. prevăd, drept remediu în cazul în care cererea nu poate fi semnată, din orice motive, inclusiv posibilitatea judecătorului de a stabili identitatea părţii prezente în cadrul şedinţei de judecată, prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, de a-i citi conţinutul cererii şi de a-i lua consimţământul cu privire la aceasta.
Cum însă petentul, deşi legal citat, nu a fost prezent la termenul de judecată din 23 mai 2024, nu a putut fi făcută nici aplicarea acestor dispoziţii legale.
Prin urmare, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale cererii, prevăzute de dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea nulităţii actului procedural pentru lipsa semnăturii petentului, în condiţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 196 alin. (1) din acelaşi cod, aspect prioritar, care face inutilă analiza pe fond a cererii de recurs.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 29 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 29 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, pentru lipsa semnăturii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2024.