Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1322/2024 AI generated

Exclusive territorial jurisdiction for forced execution authorization determined by debtor's domicile at time of enforcement organ seizure

Case Number Decizia nr. 1322/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice affirmed the territorial jurisdiction of the Ploiești Court, resolving a negative conflict of competence and nullifying the initial declination to the Urziceni Court. The dispute arose from a request for authorization of forced execution based on a credit contract, where the creditor filed with the Ploiești Court but the debtor's registered domicile was listed in Ialomița County; the first instance court had initially declined competence based on the debtor's domicile in a different county, while the Urziceni Court later reversed this view, citing the debtor's domicile in Prahova County at the time of the enforcement authority's seizure. The decisive legal basis was Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that the competent enforcement court is determined by the debtor's domicile at the specific date of the seizure of the enforcement organ (January 30, 2024), rather than the date of the initial filing or other dates, establishing exclusive territorial jurisdiction for the court in whose jurisdiction the debtor resided at that critical moment.

Legislator headnote

AI generated

art. 666 C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ; Exclusive territorial jurisdiction for forced execution authorization determined by debtor's domicile at time of enforcement organ seizure: Pentru a dispune astfel, Judecătoria Ploieşti a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., de prevederile Hotărârii Plenului CSM nr. 102/2021 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 25 iunie 2021, precum şi de faptul că domiciliul debitorului se află în satul Brazii, com. Răduleşti, Şos. x, jud. Ialomiţa, faţă de data sesizării organului de executare de către creditor, 24 februarie 2022, că Judecătoriei Urziceni îi aparţine competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite.

Keywords

AI generated
exclusive jurisdiction domicile execution of seizure enforcement decision territorial law article of civil procedure

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 16 mai 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la 20 februarie 2024, sub nr. x/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorului B., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit nr. x din 1 aprilie 2022, în vederea recuperării creanţei în valoare de 4.505,08 RON, precum şi a cheltuielilor de executare silită.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Ploieşti

Prin sentinţa civilă nr. 1905 din 22 februarie 2024, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Ploieşti a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., de prevederile Hotărârii Plenului CSM nr. 102/2021 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 25 iunie 2021, precum şi de faptul că domiciliul debitorului se află în satul Brazii, com. Răduleşti, Şos. x, jud. Ialomiţa, faţă de data sesizării organului de executare de către creditor, 24 februarie 2022, că Judecătoriei Urziceni îi aparţine competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite.

3. Hotărârea Judecătoriei Urziceni

Prin sentinţa civilă nr. 276 din 26 martie 2024, Judecătoria Urziceni a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în baza art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata, dispunând înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Urziceni a reţinut că, la data sesizării organului de executare de către creditoare, 30 ianuarie 2024, debitorul B. avea domiciliul în jud. Prahova.

Constatând că norma de competenţă prevăzută de art. 651 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, precum şi faptul că acest text legal are în vedere domiciliul debitorului la data sesizării organului de executare, având în vedere şi Hotărârea C.S.M. nr. 102 din 10 iunie 2021 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, a apreciat că Judecătoriei Ploieşti îi revine competenţa de soluţionare a cauzei în raport de aceste elemente.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că revine Judecătoriei Ploieşti competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor argumente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat, în baza art. 666 C. proc. civ., încuviinţarea executării silite a debitorului B., la cererea creditoarei C., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit nr. x din 1 aprilie 2022, în vederea recuperării creanţei în valoare de 4.505,08 RON, precum şi a cheltuielilor de executare silită.

Potrivit dispoziţiilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru."

Art. 651 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Din coroborarea prevederilor legale enunţate rezultă că, în cazul cererii de încuviinţare a executării silite, competenţa teritorială a instanţei de executare are caracter exclusiv, astfel încât, în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, în cuprinsul cererii de încuviinţare a executării silite, introduse pe rolul Judecătoriei Ploieşti, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a arătat că debitorul domiciliază în jud. Prahova.

Menţiuni similare cu privire la domiciliul acestuia cuprinde şi cererea de sesizare a organului de executare silită, formulată de creditoarea C., înregistrată pe rolul acestuia sub nr. x/2024, la 30 ianuarie 2024.

Potrivit verificărilor efectuate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date de către prima instanţă învestită, Judecătoria Ploieşti, în perioada 8 februarie 2001 - 19 februarie 2024, domiciliul debitorului B. era în jud. Prahova.

Reţinând că la data sesizării de către creditoare a organului de executare (30 ianuarie 2024) debitorul avea domiciliul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Ploieşti, în aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că această judecătorie este instanţa de executare competentă să soluţioneze cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) raportate la cele ale art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2024.