Nullity of cassation appeal for lack of specific illegality critiques regarding late payment penalties in judicial enforcement

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 05.09.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la plata penalităţilor de întârziere pentru perioada 24.07.-24.10.2019, având în vedere încheierea nr. 1510/01.03.2019 dată în dosarul nr. x/2018.

Prin sentinţa nr. 325 din 06.12.2022, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2022 s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor reprezentat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.

Împotriva acestei sentinţe civile, reclamantul a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 131 din 29 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins apelul promovat de către reclamant, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii civile, la 6 iunie 2023, reclamantul a declarat recurs, prin care a prezentat situaţia de fapt ce a generat litigiul, fără a aduce critici deciziei recurate şi fără a invoca motive de casare dintre cele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În şedinţa publică din 18 ianuarie 2024, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite şi va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Înalta Curte constată că, deşi formal încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prevederi legale care au în vedere situaţia în care hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, recurentul nu a formulat, în concret, critici de nelegalitate subsumabile motivului de casare invocat.

În realitate, memoriul de recurs se bazează pe susţineri străine de hotărârea recurată, fără a se arăta, în concret, modalitatea în care instanţa care a soluţionat cererea de apel a aplicat greşit normele de drept material şi care sunt acestea.

Analizând apelul cu care a fost învestită, instanţa a constatat caracterul nefondat al acestuia ca urmare a validării considerentelor sentinţei apelate.

În esenţă, instanţa de apel a reţinut că în cauză nu este aplicabil art. 52 alin. (3) din Constituţia României şi nici art. 96 din Legea nr. 303/2004, întrucât încheierea civilă nr. 4609/2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul x/2021, prin care a fost respinsă cererea reclamantului (creditor în dosarul de executare silită nr. x/2018 al BEJ B.) formulată în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. (debitor al obligaţiei de a întocmi o nouă documentaţie cadastrală pentru imobilul situat în com Cîlnic, jude Gorj, cu nr. cadastral x, instituită prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 5895/2016 pronunţată în dosarul x/2015, pusă în executare în dosarul execuţional nr. x/2018 al BEJ B.) având ca obiect stabilirea sumei definitive datorate cu titlu de penalităţi începând cu data de 24.07.2019, în temeiul dispoziţiilor art. 906 alin. (4) C. proc. civ., nu este contrară legii. În continuare, instanţa de apel a reţinut că, prin încheierea pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, ca instanţă de executare, nr. 4609/2021, invocată ca reprezentând eroarea judiciară, instanţa a analizat conflictul de drept intertemporal generat de intrarea în vigoare a unei legi modificatoare a C. proc. civ., pe parcursul derulării executării silite ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2018 al BEJ B. şi a concluzionat că legea care guvernează executarea silită este reprezentată de prevederile C. proc. civ. republicat, cu modificările şi completările aduse prin Legea 138/2014, O.U.G. nr. 1/2016 şi Legea 17/2017, dată fiind data demarării executării silite, 05 martie 2018.

Or, în cauza dedusă judecăţii, recurentul nu a criticat soluţia adoptată de instanţa de apel şi nu a adus argumente în sprijinul demonstrării unei eventuale aplicări greşite a legii, menţionând aspecte de ordin factual, respectiv împrejurarea că deţine un titlu executoriu şi o încheiere (nr. 1510/01.03.2019) prin care debitorul său era obligat să execute titlul executoriu sub sancţiunea plăţii unor penalităţi în caz de neconformare, că debitorul a recunoscut neexecutarea, iar ca urmare a respingerii apelului a fost încălcat art. 703 alin. (1) punctul 1 din C. proc. civ. (text de lege care reglementează încetarea executării silite ca urmare a realizării integrale a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, a cheltuielilor de executare şi a oricăror alte sume datorate potrivit legii) şi art. 6 alin. (6) din C. civ. (prevedere legală ce reglementează aplicarea în timp a legii civile), texte de lege neaplicabile în cauză faţă de obiectul pretenţiei deduse judecăţii.

Prin urmare, criticile aduse deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova sunt străine dezlegărilor date de instanţa de apel, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi al prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, şi va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2024.