Exclusivity of territorial jurisdiction for child domicile claims under Art. 114 CPC despite parent’s foreign residence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Court of Sector 3 Bucharest is the competent court to hear the case, ruling in favor of the mother’s chosen venue and rejecting the initial declination to the Court of Craiova. The dispute centered on a request to establish the domicile of a minor child with the mother in Mexico, where the Sector 3 Court initially declined territorial jurisdiction to Craiova based on the father’s domicile, while the Craiova Court declined back to Sector 3, arguing the lower court had improperly invoked a private order exception ex officio. The High Court determined that the claim falls under guardianship and parental authority matters, making Article 114 of the Code of Civil Procedure applicable, which establishes exclusive territorial jurisdiction in the domicile or residence of the protected person. Because the minor’s habitual residence was in Mexico and the previous custody judgment established the child’s domicile with the mother in Romania, the Court held that the Sector 3 Court was the competent guardianship court, as the father’s domicile in Craiova did not attract jurisdiction under the exclusive rules for protecting the physical person.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 106 alin. (1) C. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 92 alin. (2) C. civ; Exclusivity of territorial jurisdiction for child domicile claims under Art. 114 CPC despite parent’s foreign residence: The dispute centered on a request to establish the domicile of a minor child with the mother in Mexico, where the Sector 3 Court initially declined territorial jurisdiction to Craiova based on the father’s domicile, while the Craiova Court declined back to Sector 3, arguing the lower court had improperly invoked a private order exception ex officio. The High Court determined that the claim falls under guardianship and parental authority matters, making Article 114 of the Code of Civil Procedure applicable, which establishes exclusive territorial jurisdiction in the domicile or residence of the protected person. Because the minor’s habitual residence was in Mexico and the previous custody judgment established the child’s domicile with the mother in Romania, the Court held that the Sector 3 Court was the competent guardianship court, as the father’s domicile in Craiova did not attract jurisdiction under the exclusive rules for protecting the physical person.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for the High Court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 mai 2022
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 Bucureşti sub nr. x/2021, la data de 27.07.2021, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B. având ca obiect stabilire domiciliu minor a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună stabilirea domiciliului minorului C., la domiciliul mamei în Mexic.
2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 13152/08.12.2021 Judecătoria Sector 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat cauza spre soluţionare la Judecătoria Craiova.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că potrivit raportului de anchetă efectuat în cauză la adresa reclamantei din România, minorul locuieşte împreună cu mama sa în Mexic, Ciudad de Mexico, astfel că în cauză nu este aplicabil art. 114 alin. (1) C. proc. civ. din punct de vedere al competenţei teritoriale, ci art. 107 din acelaşi cod.
Constatând că pârâtul are domiciliul în circumscripţia Judecătoriei Craiova, a stabilit că această instanţă este competentă să soluţioneze fondul cauzei.
3. Hotărârea Judecătoriei Craiova
Prin sentinţa civilă nr. 340 din 22 martie 2022, Judecătoria Craiova a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Craiova a reţinut, în esenţă, că Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a încălcat dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., invocând din oficiu o excepţie de ordine privată, reţinând aplicabile dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., cu toate că, acesta nu a fost invocată de pârât prin întâmpinare.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin cererea de chemare în judecată care a generat conflictul negativ de competenţă, reclamanta a solicitat instanţei să dispună stabilirea domiciliului minorului la domiciliul mamei, în Mexic.
Înalta Curte constată că situaţia de fapt dedusă judecăţii se grefează pe raportul de filiaţie dintre minor şi părinţii săi, aspect ce determină incidenţa regulilor în materia autorităţii părinteşti, reglementate de C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009.
Potrivit art. 106 alin. (1) C. civ., ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…), iar, conform art. 107 din acelaşi act normativ, procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii.
Dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. dispun în sensul că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Sintagma cereri privind ocrotirea persoanei fizice include şi cererea vizând ocrotirea minorului prin părinţi, în sensul art. 106 alin. (1) teza I C. civ., respectiv cererile care vizează autoritatea părintească şi exercitarea acesteia.
Titlul IV din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească", cuprinde dispoziţii cu privire la autoritatea părintească şi exercitarea acesteia, locuinţa copilului şi obligaţia de întreţinere, conform cărora instanţa de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competenţa de soluţionare a cererilor izvorând din neînţelegerile între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti (art. 486), la stabilirea locuinţei copilului (art. 496) şi la schimbarea locuinţei acestuia (art. 497).
Conform normelor C. civ., îi revine instanţei de tutelă competenţa de soluţionare a cererii care are ca obiect stabilirea locuinţei copilului minor, în lipsa înţelegerii dintre părinţi ori dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului (art. 400 alin. (1).
Totodată, potrivit art. 92 alin. (2) C. civ., în cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.
În raport de textele legale menţionate, Înalta Curte constată că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, astfel încât în mod nelegal Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti s-a grefat în algoritmul său juridic pe prevederile art. 107 C. proc. civ.
În speţă, persoana ocrotită este minorul C., în interesul căruia reclamanta, mama sa, a promovat cererea pendinte.
Din motivarea cererii chemare în judecată şi din conţinutul raportului de anchetă socială a rezultat că minorul locuieşte în prezent în Mexic, alături de mama sa.
Însă, potrivit actelor dosarului, prin sentinţa civilă nr. 6094 din 10 mai 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, s-a stabilit că autoritatea părintească cu privire la minorul C. să fie exercitată exclusiv de mamă, locuinţa minorului fiind stabilită la domiciliul mamei, în România.
Astfel, în raport de această situaţie, nu se poate aprecia că locuinţa statornică a minorului, în sensul prevăzut de art. 92 alin. (2) C. civ., este la pârât, în Craiova, pentru a fi atrasă competenţa de soluţionare a Judecătoriei din această localitate, această localitate fiind străină de minor.
Din aceste considerente, în soluţionarea conflictului de competenţă teritorială dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte apreciază că este competentă să judece cauza Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, instanţă pe care, de altfel, apărătoarea reclamantei a înteles să o învestească, aceasta fiind instanţa de tutelă competentă din punct de vedere teritorial dintre cele două aflate în prezentul conflict, date fiind art. 114 alin. (1) C. proc. civ.
Aplicând prevederile legale enunţate şi ţinând cont de circumstanţele factuale a cauzei, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2022.