Territorial jurisdiction for judicial interdiction: effective residence versus registered domicile of protected person

Şedinţa publică din data de 17 mai 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 23.02.2021 şi înregistrată sub nr. x/2021, petentul A., în contradictoriu cu intimata B., a solicitat punerea sub interdicţie a intimatei bolnave.

În motivare, în esenţă, petentul arată că intimata este încadrată în gradul de handicap grav cu asistent personal potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/03.02.2021 emis de Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Brăila.

2. Hotărârea Judecătoriei Brăila

Prin sentinţa civilă nr. 5764/17.12.2021, Judecătoria Brăila a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Brăila a reţinut că intimata bolnavă este internată la C. din Oraşul Pantelimon, conform Contractului de acordare a serviciilor sociale nr. 8/01.02.2021.

Instanţa a apreciat că, în sens procesual, precum şi potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin domiciliu se înţelege locul unde persoana fizică locuieşte efectiv, astfel că, în raport cu dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

3. Hotărârea Judecătoriei Cornetu

Prin sentinţa civilă nr. 791/23.02.2022, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila. În temeiul art. 134 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, a apreciat că art. 936 C. proc. civ. stabileşte, în cazul proceselor referitoare la persoane, o competenţă teritorială exclusivă şi absolută, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 126 din acelaşi act normativ, în sensul că părţile pot conveni ca pricinile referitoare la bunuri să fie judecate de alte instanţe decât cele care, potrivit legii, sunt competente din punct de vedere teritorial. A apreciat că, dacă în materia cererilor patrimoniale părţile pot deroga de la competenţa teritorială prevăzută de legea procesuală, în materia cererilor privitoare la persoane competenţa este obligatorie, întrucât drepturile părinteşti nu sunt drepturi de care părţile pot dispune în mod liber.

Judecătoria Cornetu a considerat că împrejurarea că pârâta este internată într-o unitate de cazare nu este de natură să atragă competenţa instanţei locului centrului de îngrijire geriatrică, întrucât acesta nu poate fi asimilat noţiunii de domiciliu la care face referire art. 936 C. proc. civ., câtă vreme nu a fost probată intenţia acesteia de a-şi stabili domiciliul la căminul unde este internată, conform art. 89 C. civ.

Totodată, a apreciat că nu orice adresă la care o persoană se regăseşte pentru o perioadă mai lungă de timp sau chiar pe o perioadă nedeterminată, din cauza unor împrejurări independente de voinţa şi de consimţământul său, poate fi considerată adresa sa de domiciliu, cu atât mai mult cu cât internarea persoanei într-un centru special reprezintă o măsură de protecţie care poate înceta.

Reţinând că, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, pârâta nu locuieşte efectiv pe raza Judecătoriei Cornetu, ci pe raza Judecătoriei Brăila, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va reţine că, în cauză, competenţa soluţionării pricinii în primă instanţă revine Judecătoriei Cornetu, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila în data de 23.02.2021, petentul A. a solicitat punerea sub interdicţie a intimatei B., domiciliată în jud. Brăila, arătând că bolnava este încadrată în gradul de handicap grav cu asistent personal potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/03.02.2021 emis de Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Brăila.

Faţă de obiectul acţiunii civile, în raport de care se stabileşte competenţa instanţei, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul", care se coroborează cu cele ale art. 114 alin. (1) din acelaşi act normativ şi care stipulează că, în cazul în care legea nu prevede altfel, "cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Potrivit art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", iar, conform art. 89 din acelaşi cod, "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale; (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală; (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt".

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale enunţate rezultă că noţiunea "domiciliu" la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită şi urmăreşte asigurarea respectării dreptului la apărare şi facilitarea administrării probatoriului în vederea soluţionării cauzei.

Reţinând aceste considerente, Înalta Curte constată că noţiunea "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, relevanţă având nu atât locuinţa statornică sau principală a persoanei ocrotite, ci adresa unde aceasta locuieşte efectiv.

Prin raportare la scopul pentru care legiuitorul a stabilit competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluţionarea cererii de punere sub interdicţie, anume de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă, precum şi la semnificaţia noţiunii "domiciliu" dată de normele C. civ., rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenţei teritoriale este reprezentat de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite.

Conform aspectelor relevate prin înscrisurile existente la dosarul Judecătoriei Brăila (raportul de anchetă socială, adeverinţa nr. x/2021 emisă de C. şi contractul de furnizare servicii sociale nr. x/01.02.2021), pârâta este încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, din cauza problemelor de sănătate cu care se confruntă fiind internată, pentru o perioadă nedeterminată, în cadrul C., cu sediul în jud. Ilfov.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate a intimatei este lipsit de relevanţă.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor legale mai sus evocate, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2022.