Retrial for material error inannulment of appeal for unstamped judicial fee
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal in cassation (contestație în anulare), upholding the decision of the Court of Appeal that had previously annulled the appellant's appeal as lacking mandatory stamp duty. The dispute involved a challenge to a procedural ruling which had annulled the appellant's appeal for failing to pay the judicial stamp duty of 50 RON, with the appellant arguing in the extraordinary appeal that a payment receipt existed but was erroneously not registered by the lower court. Relying on Article 503(2)(2) of the Code of Civil Procedure regarding retrial for material errors, the Court held that the appeal was inadmissible on the merits because the appellant failed to provide evidence of the alleged material error, specifically that no payment proof was found in the file, the duplicate receipt was not formally filed, and the appellant did not appear at the hearing to present the document. Consequently, the original annulment for non-payment of stamp duty remains in force, and the appellee (a railway company) prevailed.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 503 alin. (2) C. proc. civ, art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013; Retrial for material error inannulment of appeal for unstamped judicial fee: De asemenea, intimata a invocat şi inadmisibilitatea căii de atac, având în vedere că motivele invocate de către contestator nu se circumscriu celor prevăzute de art. 503 C. proc. civ., iar acesta nu a probat îndeplinirea obligaţiei de timbrare a recursului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 aprilie 2024
Deliberând asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Craiova
Prin decizia civilă nr. 509/2023 din 14 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 153/A din data de 13 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă.
2. Hotărârea pronunţată în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Prin decizia nr. 585 din 29 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2022, s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 509/2023 din 14 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 585 din 29 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, recurentul A. a formulat contestaţie în anulare.
În motivarea căii de atac, a arătat că "a depus taxa de timbru aferentă" recursului şi poate prezenta duplicatul.
Intimata Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. Bucureşti-Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia de netimbrare, respinsă la termenul de astăzi, 16.04.2024, având în vedere că la dosarul cauzei se află dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente contestaţiei în anulare.
De asemenea, intimata a invocat şi inadmisibilitatea căii de atac, având în vedere că motivele invocate de către contestator nu se circumscriu celor prevăzute de art. 503 C. proc. civ., iar acesta nu a probat îndeplinirea obligaţiei de timbrare a recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Având a soluţiona cu prioritate, în conformitate cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii, Înalta Curte urmează să o respingă.
Obiectul prezentei căi extraordinare de atac este reprezentat de decizia nr. 585 din 29 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care, s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul A..
Contestatorul apreciază că se impune "repunerea pe rol" a recursului, întrucât "a depus taxa de timbru aferentă" şi poate prezenta duplicatul.
Înalta Curte reţine că, deşi demersul juridic nu este motivat în drept, se invocă, de fapt, existenţa unei erori materiale care ar conduce la retractarea hotărârii supuse controlului judiciar, respectiv greşita anulare a recursului, ca netimbrat, în condiţiile în care recurentul ar fi depus taxa judiciară de timbru.
Din perspectiva naturii contestaţiei în anulare specială de cale extraordinară de atac, de retractare, prin raportare la dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., noţiunea de eroare materială are în vedere erorile săvârşite de instanţă în legătură cu aspectele de natură formală ale judecăţii, pentru a căror verificare nu este necesară reaprecierea probelor sau reexaminarea fondului cauzei.
Ipoteza prevăzută la art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. vizează doar erorile materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, cum ar fi, cu titlu de exemplu, respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, deşi la dosar se găsesc dovezi din care rezultă că a fost depus în termen, a fost legal timbrat ori formulat de o persoană îndreptăţită a-l declara, pentru verificarea cărora nu este însă necesară o reexaminare, o reapreciere a probelor administrate în cauză sau o verificare a modului de interpretare şi de aplicare a legii de drept procesual civil.
Or, din motivarea căii extraordinare de atac, reiese că susţinerile contestatorului se încadrează în dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. de asemenea, contestatorul are posibilitatea de a uza de mijlocul procesual ales şi din perspectiva ipotezei art. 503 alin. (2) C. proc. civ., fiind atacată o hotărâre a instanţei de recurs, astfel că excepţia inadmisibilităţii invocată de către intimată nu poate fi primită.
Examinând contestaţia în anulare, prin raportare la motivele invocate şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Astfel cum s-a arătat anterior, în cadrul contestaţiei în anulare contestatorul a indicat faptul că ar fi depus la dosarul de recurs dovada achitării taxei judiciare de timbru şi că poate prezenta duplicatul acesteia instanţei învestite cu soluţionarea căii extraordinare de atac.
Din verificările efectuate în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, se constată că, prin rezoluţia din data de 02 noiembrie 2023, s-a stabilit că recurentul A. datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă de timbru în cuantum de 50 RON, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi s-a dispus citarea acestuia cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.
Prin adresa comunicată la 13 noiembrie 2023, recurentul A. a fost înştiinţat despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum şi despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.
Cum la dosarul de recurs nu există niciun document care să ateste plata taxei judiciare de timbru, nu se verifică susţinerea contestatorului în sensul că a depus dovada achitării sumei de 50 de RON.
De asemenea, deşi acesta a învederat instanţei învestite cu contestaţia în anulare că va prezenta duplicatul taxei judiciare de timbru aferente recursului, Înalta Curte constată că dovada îndeplinirii obligaţiei nu a fost transmisă la dosarul cauzei prin registratura sau arhiva secţiei I civile a instanţei supreme, iar contestatorul nu s-a prezentat la termenul de astăzi, 16 aprilie 2024, pentru a prezenta vreun înscris în sensul transmiterii taxei judiciare de timbru şi neînregistrării/ignorării acesteia de către instanţa de recurs.
Aşadar, aspectele evocate de către contestator, deşi se circumscriu ipotezei reglementate de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., nu sunt fondate, având în vedere că raţionamentul instanţei de recurs nu a avut ca situaţie premisă o împrejurare ce poate fi calificată drept o eroare materială, ci a a avut în vedere faptul neachitării taxei judiciare de timbru.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 585 din 29 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimaţii BEJ B. şi Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. Bucureşti-Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată de intimata Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. Bucureşti-Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara.
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 585 din 29 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimaţii BEJ B. şi Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. Bucureşti-Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 aprilie 2024.