Disciplinary sanction upheld for judge's repeated case delays causing unreasonable proceedings

Asupra cererii de recurs de față;

Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.Acţiunea disciplinară

Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, sub nr. x/J/2023, Inspecţia Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 273 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor pârâtei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Brăila pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

2. Hotărârea instanței disciplinare

Prin hotărârea nr. 14J din 28 iunie 2023, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. x/J/2023, s-a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Brăila.

În baza art. 273 alin. (l) lit. b) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, s-a aplicat pârâtei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Brăila, sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 25% pe o perioadă de 1 an” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din acelaşi act normativ.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa disciplinară a constatat că faptele doamnei judecător A., concretizate în amânarea pronunţării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice urmată de repunerea pe rol a cauzelor, acordarea unor termene de judecată neadaptate motivelor de amânare, lipsa de rigurozitate cu privire la analiza motivelor de amânare a cauzelor raportat la cererile formulate de părţi, schimbarea încadrării juridice de mai multe ori pe parcursul soluţionării cauzelor şi dispunerea, în mod etapizat, a unor măsuri în cursul soluţionării cauzelor au un caracter imputabil acesteia, nefiind justificate de cauze obiective care să le circumscrie unei culpe scuzabile şi întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 273 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Astfel, sub aspectul situaţiei de fapt, instanţa disciplinară a reţinut:

În dosarul nr. x/196/2018, cu privire la care a fost sesizată Inspecţia Judiciară, se arată că:

- la termenul din 10.07.2020, instanţa a rămas în pronunţare cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei, pronunţarea fiind amânată la 20 iulie 2020, când instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice, reţinându-se că faptele au fost săvârșite în concurs ideal şi a fost respinsă cererea de schimbare de încadrare juridică din infracţiunea de abuz de încredere în infracţiunea de furt în scop de folosinţă.

- în şedinţa de judecată din 06.11.2020, cauza a fost amânată la solicitarea părţii civile reprezentate de petent pentru a-şi angaja apărător, precum şi la solicitarea părţii responsabile civilmente.

- la termenul din 26.02.2021, cauza a fost amânată pentru respectarea principiului continuităţii, dar şi pentru a se emite adresă către partea civilă pentru a depune copii lizibile de pe înscrisurile existente la dosar şi de pe cartea de identitate a autovehiculului, precum şi de pe factura fiscală.

În şedinţa de judecată din 14.05.2021, la care a participat doamna judecător B., cauza a fost amânată la solicitarea părţii civile şi pentru a fi emis mandat de aducere al inculpatului. La termenele din 25.06.2021 şi 22.10.2021, cauza a fost amânată la solicitarea apărătorului părţii civile.

În şedinţa de judecată din 17.12.2021, cauza a fost amânată pentru a fi efectuată adresă către O.N.R.C. pentru a se menţiona dacă pentru societate (parte responsabilă civilmente) a fost desemnat lichidator în cauză, pentru a se preciza situaţia juridică a societăţii, în sensul de a se menţiona dacă a fost radiată şi dacă există raport de lichidare, precum şi pentru a se emite adresă către partea responsabilă civilmente, în sensul de a menţiona orarul de funcţionare al spălătoriei la data faptei.

La termenul din 11 februarie 2022, cauza a fost amânată faţa de lipsa de procedură cu partea responsabila civilmente, dispunându-se citarea acesteia prin lichidator judiciar.

În şedinţa de judecată din 08.04.2022, instanţa a rămas în pronunţare asupra solicitării reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice, a prorogat discuţia asupra disjungerii laturii civile a cauzei şi a dispus emiterea unui mandat de aducere pe numele inculpatului, iar, prin încheierea din data de 03 mai 2022, instanţa a luat act că prin încheierea din 20.07.2020 s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

La termenul de judecată din 24 iunie 2022, cauza a fost amânată pentru a se dispune ataşarea fişei de cazier judiciar a inculpatului, recitarea inculpatului cu mandat de aducere şi citarea a doi martori din rechizitoriu cu mandat de aducere, iar, la termenul din data de 21 octombrie 2022, instanţa a amânat cauza pentru a se cita martorul care nu a fost prezent la termen şi pentru ataşarea fişei de cazier judiciar a inculpatului (în cuprinsul încheierii, cu ocazia efectuării referatului cauzei, s-a menţionat că a fost ataşată fişa de cazier judiciar a inculpatului).

La termenul de judecată din 16 decembrie 2022, instanţa a rămas în pronunţare asupra cauzei, pronunţarea fiind amânată succesiv la datele de 12.01.2023, 01.02.2023, 28.02.2023 şi, respectiv, 01.03.2023, când, prin sentinţa penală nr. 233/01.03.2023, instanţa a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

În cadrul verificărilor prealabile şi a cercetării disciplinare au fost identificate şi următoarele dosare aflate pe rolul completului prezidat de recurenta-pârâtă, astfel:

1. Dosarul nr. x/196/2017, având ca obiect înşelăciune, a fost înregistrat la 15.09.2017 pe rolul Judecătoriei Brăila şi repartizat ciclic doamnei judecător A. la 23.06.2020, fiind fixat termen de judecată la 13.11.2020, termen la care cauza a fost amânată pentru a fi ataşate fişele de cazier judiciar şi pentru a fi efectuată adresă la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei.

Relativ la această cauză, s-a constatat că au fost acordate termene lungi, de regulă de două luni, iar măsurile au fost dispuse etapizat, astfel: solicitarea de a se ataşa diverse sentinţe penale, solicitarea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila de a transmite numele şi prenumele procurorului care a verificat rechizitoriul, încuviinţarea unor cereri de amânare fără o analiză riguroasă a motivelor invocate de părţi.

2. Dosarul nr. y/196/2018, având ca obiect înşelăciune, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 02.03.2018, dosarul fiind instrumentat de doamna judecător A. de la termenul din 21.01.2019.

În legătură cu modul de instrumentare a acestei cauze, s-a constatat că au fost acordate termene de judecată chiar şi de 3 luni, nefiind dispuse măsuri pentru sancţionarea martorilor lipsă.

3. Dosarul nr. z/196/2018, având ca obiect vătămare corporală din culpă, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 10.08.2018.

Relativ la modul de instrumentare a acestei cauze, s-a reţinut că au fost acordate termene de judecată de 2 luni, au fost încuviinţate cereri de amânare fără o analiză temeinică a motivelor.

4. Dosarul nr. xx/196/2018, având ca obiect abandonul de familie, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 25.10.2018.

Referitor la aceasta cauză, s-a reţinut că au fost dispuse măsuri procesuale în mod etapizat, fiind acordate termene pentru citarea inculpatului sau a martorilor, pentru ca ulterior să fie solicitate date privind numele şi prenumele procurorului care a verificat rechizitoriul ca urmare a invocării de către instanţă din oficiu a excepţiei nulităţii absolute pentru lipsă de competenţă a procurorului, urmată de efectuarea unei adrese către barou pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpat care să pună concluzii asupra excepţiei invocate. De asemenea, au fost acordate termene pentru ataşarea unei fişe de cazier judiciar, pentru ca ulterior dispunerii acestor măsuri, instanţa să rămână în pronunţare asupra încetării procesului penal pentru intervenirea prescripţiei răspunderii penale.

5. Dosarul nr. xy/196/2018, având ca obiect delapidare, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 14.06.2018, dosarul fiind repartizat doamnei judecător A. la 23.06.2020, ca urmare a desfiinţării completului x Penal CPF, potrivit hotărârii nr. 14/14.05.2020 a Colegiului de Conducere.

În legătură cu modul de instrumentare a acestei cauze, s-a reţinut că au fost acordate termene de judecată şi de trei luni pentru audierea martorilor, termene nejustificat de lungi în raport de măsurile procesuale dispuse.

6. Dosarul nr. x/196/2019, având ca obiect furtul calificat, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 12.04.2019.

În legătură cu modul de instrumentare a acestei cauze, s-a reţinut că au fost dispuse măsuri procesuale în mod succesiv, precum amânarea cauzei pentru ataşarea fişei de cazier judiciar, pentru emiterea unor adrese şi ataşarea unor sentinţe penale.

7. Dosarul nr. y/196/2019, având ca obiect furtul calificat, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 15.01.2019, dosarul fiind repartizat doamnei judecător A. la 23.06.2020, ca urmare a desfiinţării completului x Penal CPF, potrivit hotărârii nr. 14/14.05.2020 a Colegiului de Conducere.

Referitor la modalitatea de instrumentare a acestui dosar, s-a constatat că au fost acordate mai multe termene de judecată pentru ataşarea fişei de cazier judiciar, termenele fiind fixate la intervale mari de timp, în raport de obiectul cauzei şi de vechimea acesteia (2-3 luni).

8. Dosarul nr. z/196/2019, având ca obiect furtul calificat, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 13.09.2019, dosarul fiind repartizat doamnei judecător A.

Cu privire la acest dosar, s-a arătat că în anul 2021 au fost acordate 5 termene de judecată pentru ataşarea unei sentinţe penale (15.01.2021), pentru continuitatea completului de judecată (12.03.2021 şi 21.05.2021), în urma unei noi schimbări a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 229 alin. (3) lit. f) C. pen., în cea prevăzută de art. 229 alin. (3) lit. h) C. pen., s-a dispus amânarea pronunţării şi, ulterior, repunerea pe rol cu privire la această chestiune, întrucât nu a fost reţinută şi recidiva postcondamnatorie pentru care s-a dispus iniţial schimbarea încadrării juridice.

Ulterior, doamna judecător a dispus amânarea pronunţării pentru 10 zile şi, ulterior, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice. După ce a rămas în pronunţare asupra cauzei, pronunţarea fiind amânată succesiv timp de 2 luni şi jumătate, doamna judecător A. a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a se pune în discuţie schimbarea încadrării juridice, în sensul de a nu fi reţinută recidiva postcondamnatorie, ci pluralitatea intermediară.

9. Dosarul nr. xx/196/2019, având ca obiect înşelăciune, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 28.08.2019, dosarul fiind repartizat doamnei judecător A.

Referitor la modalitatea în care s-a realizat instrumentarea acestui dosar, s-a constatat că doamna judecător A. a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu, a dispus amânarea pronunţării, iar, ulterior, a respins schimbarea încadrării juridice şi a dispus amânarea judecăţii cauzei, fără a preciza în mod concret care au fost motivele ce justificau această soluţie (încheierea din 18.02.2022).

10. Dosarul nr. x/196/2020, având ca obiect furt calificat, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la 01.10.2020, fiind repartizat doamnei judecător A.

Referitor la acest dosar, s-a constatat că instanţa a acordat termene de judecată de aproximativ 2 luni şi a pus în discuţie, în mod succesiv, schimbarea încadrării juridice, amânând pronunţarea asupra acestei chestiuni.

11. Dosarul nr. xy/196/2019, având ca obiect furt calificat, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 27.11.2019, fiind repartizat doamnei judecător A.

Relativ la această cauză, s-a reţinut că doamna judecător a dispus amânarea cauzei pentru prezentarea părţii responsabile civilmente, a amânat cauza pentru lipsa apărătorului unui inculpat în lipsa unei dovezi a imposibilităţii de prezentare, nu a desemnat apărător din oficiu pentru inculpat ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptei între termene, fiind acordat termen în acest sens.

II. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii menţionate anterior, a formulat recurs pârâta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, sub nr. x/1/2023.

Prin memoriul de recurs, recurenta solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii disciplinare.

Recurenta face referire la toate dosarele pe care le-a instrumentat şi care au reprezentat obiectul abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa, învederând că toate măsurile pe care le-a dispus au fost motivate de actele şi lucrările dosarelor.

1. Referitor la dosarul nr x/196/2018, menţionează că măsurile dispuse au fost necesare în soluţionarea cauzei, termenele au fost acordate pentru schimbarea încadrării juridice, obţinerea unor relaţii privind situaţia juridică a părţii responsabile civilmente, în vederea citării acesteia prin lichidator sau în nume propriu, pentru ataşarea fişei de cazier a inculpatului.

2. În dosarul nr. x/196/2017, menţionează că a amânat pronunţarea pentru schimbarea de încadrare juridică a faptei la 01.11.2022 pentru data de 28.11.2022, când a pus în discuţie încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Repunerea pe rol şi punerea în discuţie a încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale le-a apreciat ca fiind prioritare faţă de schimbarea încadrării juridice, deoarece în cazul în care inculpatul nu cere continuarea procesului penal (în acest dosar nu a cerut continuarea), soluţia încetării procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale nu presupune şi stabilirea vinovăţiei acestuia. Sentinţele penale a căror ataşare a dispus-o urma să le aibă în vedere la soluţionarea antecedenţei penale, dacă soluţia ar fi fost de condamnare. Arată că a dispus ataşarea în discuţie înainte de încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei, neavând posibilitatea la acel moment să anticipeze soluţia pe care urma să o pronunţe în dosar.

Precizează, referitor la modul său de a gestiona activitatea, că acorda termene de judecată de 2 luni având în vedere încărcătura completului de judecată, dar şi faptul că Judecătoria Brăila funcţiona cu 3 judecători.

3. Referitor la dosarul nr. y/196/2018, menţionează că schimbarea de încadrare juridică avea în vedere caracterul continuat al actelor materiale deduse judecăţii din dosarul pe care îl instrumenta, raportat la acte materiale din aceeaşi perioadă care făcuseră obiectul judecăţii pentru care inculpatul fusese deja condamnat definitiv.

4. Referitor la dosarul nr. z/196/2018, consideră că, în cauză, a făcut o riguroasă şi întemeiată apreciere a amânării cauzei pentru motivele care s-au ivit la momentul respectiv. Termenele din acest dosar au fost acordate pentru emiterea de mandate de aducere a martorilor, ca modalitate mai eficientă de soluţionare a cauzei, ataşarea fişei de cazier judiciar a inculpaţilor, în vederea soluţionării antecedenţei penale în caz de adoptare a unei soluţii de condamnare, soluţionarea de excepţii invocate. Arată că în acest dosar, inculpaţii au solicitat continuarea judecăţii, deşi a fost invocată şi pusă în discuţie încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

5. În dosarul nr. xx/196/2018, învederează că a dispus măsuri în mod etapizat, respectiv a dispus citarea inculpatului şi a martorilor cu mandate de aducere, apoi a solicitat numele şi prenumele procurorului care a verificat rechizitoriul sub aspectul legalităţii, pentru că se putea invoca în orice stare a pricinii nulitatea absolută a rechizitoriului. A mai dispus desemnarea de apărător pentru inculpat pentru a pune concluzii asupra aceste excepţii care a fost invocată şi care presupune un grad de dificultate, iar partea nu-şi putea face singură apărarea. Arată că pe durata cât s-au luat măsurile anterior menţionate, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu se împlinise, pe cale de consecinţă a realizat cercetarea judecătorească potrivit situaţiei din dosar.

6. În dosarul nr. xy/196/2018, arată că a acordat termene de judecată pentru audierea celor 28 de martori reţinuţi în rechizitoriu. Termenele apreciate ca fiind lungi le-a acordat având în vedere încărcătura completului şi existenţa unor cauze urgente.

7. În dosarul nr. x/196/2019, arată că a dispus măsuri pentru lipsă de apărare, ataşarea fişei de cazier, schimbarea încadrării juridice, ataşare de sentinţe penale, adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila.

Menţionează că a acordat termen pentru lipsă de apărare, care este un drept procesual recunoscut părţilor, a dispus ataşarea fişei de cazier pentru fiecare termen pentru a avea în vedere antecedenţa penală a inculpatului în caz de condamnare, a ataşat sentinţe penale relevante până la acel moment pentru a vedea incidenţa stării de recidivă/concurs. Precizează că a solicitat efectuarea de adrese pentru soluţionarea laturii civile şi aprecierea prejudiciului creat; dosarul având ca obiect infracţiunea de furt, care este o infracţiune de prejudiciu.

Arată că nu putea să dispună toate măsurile menţionate pentru un singur termen. De asemenea, chiar dacă soluţia a fost de încetare a procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, a efectuat cercetarea judecătorească în cauză, termenul de prescripţie nefiind împlinit, iar măsurile dispuse au fost în concordanţă cu situaţia din dosar.

8. Cu referire la dosarul nr. y/196/2019, arată că, în cauză, s-a dispus la 17.03.2020 amânarea judecăţii, în raport cu hotărârea nr. 5 din 11.03.2020 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brăila; la 05.05.2020 a avut loc suspendarea judecăţii în baza Decretului nr. 195/2020 al Preşedintelui României, ulterior solicitând relaţii de la Direcţia Generală şi de Asistenţă Socială privind măsurile dispuse cu privire la inculpaţii minori din cauză, ataşarea de referate de evaluare de către Serviciul de Probaţiune Brăila, numele şi prenumele procurorului care a verificat rechizitoriul sub aspectul legalităţii, aducerea cu mandat a inculpaţilor minori şi a părţilor responsabile civilmente. În raport cu relaţiile solicitate care aveau în vedere mai multe aspecte care interesau cauza, cu obiectul dosarului, apreciază că termenele acordate nu au fost lungi.

9. În dosarul nr. z/196/2019, s-a reţinut că recurenta judecător a amânat cauza la cererea apărătorului inculpatului, fără indicarea motivului justificat al admiterii cererii. Învederează că la dosar există dovada că la acel termen avocatul se afla în susţinerea unei alte cauze la Judecătoria Sector 5 București. În continuare, menţionează că în acest dosar a dispus schimbarea încadrării juridice pe care a soluţionat-o între termene şi nu în şedinţa de judecată, că a solicitat numele şi prenumele procurorului care a verificat rechizitoriul sub aspectul legalităţii acestuia, aspect care în caz de neconfirmare ar fi atras nulitatea absolută. A dispus schimbarea de încadrare juridică cu reţinerea stării de recidivă în sarcina inculpatului, iar, ulterior, a rămas în pronunţare şi a repus cauza pe rol pentru a pune în discuţie schimbarea de încadrare juridică inclusiv cu reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie. A dispus schimbarea încadrării cu reţinerea recidivei postcondamnatorii şi a repus cauza pe rol după amânarea succesivă de pronunţare pentru a pune în discuţie schimbarea de încadrare, în sensul de a nu se mai reţine recidiva postcondamnatorie, ci pluralitatea intermediară. Faţă de această menţiune, precizează: schimbarea de încadrare juridică cu reţinerea recidivei postcondamnatorii s-a dispus prin încheierea din 29.09.2021, când recidiva a fost reţinută prin raportare la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni cu suspendarea sub supraveghere a executării aplicată, prin sentinţa penală nr. 661/13.04.2018 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 626/5.06.2018 a Curţii de Apel Galaţi, iar schimbarea de încadrare juridică cu reţinerea pluralităţii intermediare s-a dispus prin încheierea din 03.07.2023, prin raportare la sentinţa penală nr. 105/23.03.2018 a Tribunalului Brăila, definitivă prin neapelare la 11.04.2018, şi faţă de sentinţa penală nr. 407/27.02.2018 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin neapelare la 13.03.2018, prin aceste din urmă sentinţe aplicându-se sancţiunea amenzii penale. Cele două schimbări de încadrare au avut în vedere aspecte diferite.

10. Cu privire la dosarul nr. xx/196/2023, învederează faptul că prin încheierea din 05.01.2022, a respins schimbarea de încadrare juridică în sensul reţinerii formei continuate a infracţiunii de înşelăciune între actele materiale deduse judecăţii în dosarul pe care îl instrumenta cu alte acte materiale din aceeaşi perioadă pentru care, faţă de inculpat, s-a încetat procesul penal ca urmare a împăcării părţilor, prin sentinţa penală nr. 2006/19.10.2017 a Judecătoriei Arad, pentru că aceasta din urmă rămăsese definitivă prin decizia penală nr. 720/A/20.06.2018, pentru că prin soluţia de încetare a procesului penal nu se stabilise nicio condamnare. Termenul din 18.02.2022 a fost acordat pentru verificarea poziţiei procesuale a inculpatului, dacă înţelege să dea declaraţii, dacă recunoaşte sau nu situaţia dedusă judecăţii. Menţionează că instanţa intrase în cercetarea judecătorească, ceea ce presupunea că inculpatul nu mai putea utiliza procedura simplificată a recunoaşterii situaţiei de fapt prevăzute de art. 374 alin. (4) şi art. 375 C. proc. pen., dar acest fapt nu înlătura dreptul său de a da declaraţii în dosar. În acest sens a dispus audierea inculpatului la 18.02.2022.

11. În dosarul nr. x/196/2020, arată că acordarea termenelor s-a datorat încărcăturii completului de judecată, iar schimbările de încadrare au fost dispuse succesiv ca urmare a soluţionării în mod corect a acestora, între termene şi nu în şedinţa de judecată, unde avea de instrumentat şi alte dosare.

12. În dosarul nr. xy/196/2019, arată că a amânat cauza pentru prezentarea părţii responsabile civilmente, care era şi reprezentant legal al unuia dintre inculpaţii minori şi care inculpat minor urma a fi audiat în prezenţa reprezentantului legal, iar la 04.06.2021 a acordat termen pentru lipsă de apărare. Este adevărat că nu a desemnat între termene apărător din oficiu pentru inculpatul major ca urmare a schimbării încadrării juridice, conform căreia asistenţa juridică era obligatorie, ci la următorul termen.

Cu privire la împlinirea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, menţionează că pentru toate dosarele reţinute de instanţa disciplinară rechizitoriile au fost emise la o perioadă mare de timp faţă de data săvârşirii faptelor, care, de asemenea, intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Învederează instanţei că avea un volum mare de activitate, respectiv soluţiona atât cauze instrumentate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila şi Însurăţei, cât şi cauze preluate şi instrumentate de parchetele superioare, având în vedere deficitul de procurori în condiţiile.

De asemenea, învederează faptul la nivelul Judecătoriei Brăila au activat trei judecători, iar pe lângă activitatea de şedinţă a instrumentat cauze şi în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, judecător înlocuitor al judecătorului de supraveghere de la Penitenciarul Brăila şi de la Centrul de Detenție Brăila - Tichileşti.

Menţionează că a fost suspendată din funcţia de judecător o perioadă de 4 luni în anul 2021, în perioada 22.02.2021- 07.06.2021, perioadă în care dosarele pe care le instrumenta au fost fie suspendate, fie atribuite altor completuri.

Reiterează că măsurile dispuse nu au condus la prelungirea perioadei procedurilor judiciare în mod nejustificat pentru că a motivat acordarea termenelor de judecată, măsurile dispuse fiind necesare în soluţionarea dosarelor: ataşarea fişei de cazier pentru soluţionarea antecedenţei penale în caz de condamnare, schimbarea de încadrare dispusă între termene pentru o cât mai corectă reţinere a situaţiei şi pentru că în şedinţa de judecată existau şi alte dosare de soluţionat, diferite adrese pentru obţinerea relaţiilor necesare stabilirii prejudiciului în cazul infracţiunilor de furt.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, susţine că, deşi forma de vinovăţie reţinută în sarcina sa este intenţia indirectă, care rezultă din pasivitatea adoptată pe parcursul soluţionării cauzelor expuse, nu se poate afirma, în opinia recurentei, că dispunerea de măsuri în vederea soluţionării situaţiei din dosar constituie atitudine pasivă.

Menţionează că în activitatea de judecător a încercat să stabilească şedinţe de judecată echilibrate ca număr de dosare, astfel încât să le poată instrumenta cât mai bine, dar şi pentru a gestiona efortul cât mai eficient.

Arată că are o fiică de 9 ani.

3. Apărările părţilor

Intimata Inspecţia judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin întâmpinare, intimata afirmă că hotărârea atacată este legală şi temeinică fiind amplu motivată, astfel că răspunde punctual criticilor din cererea de recurs.

Intimata învederează că, în mod corect, s-a stabilit de către instanţa disciplinară că apărările invocate de recurentă, respectiv, suspendarea cauzelor în perioada stării de urgenţă, lipsa magistratului de la anumite termene de judecată din motive obiective, volumul de activitate au fost avute în vedere de instanţa disciplinară, reţinându-se, în esenţă, că acestea nu sunt de natură a o exonera de răspunderea disciplinară în contextul situaţiei de fapt, amplu redate în cuprinsul hotărârii, dar şi a consecinţelor faptelor acesteia.

Mai mult, menţionează că din numărul total al dosarelor cu o vechime mai mare de 1 an, aflate pe rolul Secţiei penale din cadrul Judecătoriei Brăila, respectiv 58, 46 sunt instrumentate de doamna judecător. Comparativ cu situaţia recurentei, ceilalţi doi magistraţi din cadrul Secţiei penale înregistrează un număr mult mai mic al dosarelor mai vechi de un an atât numeric, dar şi ca durată în timp a înregistrării în sistem a dosarelor (10 dosare, respectiv 2 dosare).

Prin întâmpinare, se reiterează istoricul dosarelor reţinute de instanţa disciplinară şi care se circumscriu condiţiilor săvârşirii abaterii disciplinare reţinute.

În concluzie, apreciază că motivele invocate de către recurentă sunt nefondate şi că hotărârea atacată este legală şi temeinică, întrucât cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind dată cu respectarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material şi procesual, motiv pentru care solicită respingerea recursului.

V. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători

Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor din recurs, subsumate motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că argumentele dezvoltate de recurentă în cererea de recurs vizează încălcarea normelor de drept substanţial, mai precis, neîntrunirea elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare reţinute în sarcina sa.

Potrivit art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constituie abatere disciplinară: „nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor”.

Art. 224 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor instituie în sarcina judecătorilor obligaţia de a rezolva lucrările în termenele stabilite şi de a soluţiona cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora.

Dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 (aplicabil în raport de data săvârşirii faptelor imputate pârâtei) prevăd ca obligaţie a judecătorilor soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzelor deduse judecăţii.

Aceste obligaţii sau îndatoriri sunt prevăzute şi în Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor ca standarde de conduită, judecătorii fiind obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu. Totodată, judecătorii sunt datori să depună toate diligentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar, în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile (art. 12 şi art. 13 Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor).

Textul art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor impune îndeplinirea cumulativă atât a condiţiei încălcării în mod imputabil din partea judecătorului a dispoziţiilor ce prevăd soluţionarea cu celeritate a cauzelor, cât şi condiţia caracterului repetat al acestei încălcări.

Respectarea principiului celerităţii, ca dimensiune a oricărui proces civil sau penal, se analizează raportat la circumstanţele fiecărei cauze în parte, judecătorul având facultatea de a scurta termenele în cauzele urgente, de a preschimba termenele de judecată acordate, de a fixa termene pentru soluţionarea incidentelor procedurale.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană învinuită de săvârşirea unei infracţiuni are dreptul să obţină, într-un termen rezonabil, o decizie temeinică şi legală cu privire la acuzaţia ce i se aduce. Instanţa europeană a stabilit că scopul acestui text al convenţiei este ca persoanele aflate în această situaţie „să nu rămână multă vreme, nejustificat, sub o asemenea acuzaţie”.

Respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor reprezintă şi un indicator al eficienţei desfăşurate de către judecător în activitatea sa.

Totodată, Curtea a făcut precizarea că aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare trebuie făcută în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale, precum şi prin raportare la criteriile consacrate în materie de jurisprudenţă a Curţii.

Se reţine că textul legal impune îndeplinirea cumulativă atât a condiţiei încălcării în mod imputabil din partea judecătorului a dispoziţiilor ce prevăd soluţionarea cu celeritate a cauzelor, cât şi a condiţiei caracterului repetat al acestei încălcări, astfel că pentru a atrage răspunderea disciplinară este necesar ca această conduită imputabilă să se regăsească în mai multe situaţii în care neîndeplinirea dispoziţiilor procedurale să ducă la prelungirea nejustificată a procedurii.

În cazul abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022, obiectul juridic al acesteia îl constituie relaţiile sociale protejate prin normele juridice referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi la efectuarea lucrărilor în termen legal, iar în cazul dedus judecăţii se sancţionează încălcarea de către magistrat a normelor legale care instituie un termen rezonabil pentru soluţionarea dosarelor.

Pentru a se stabili întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute în cazul abaterii reglementate de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022, urmează a se examina şi dacă încălcarea sau nesocotirea acestor dispoziţii au caracter imputabil, anume dacă au fost săvârșite cu vinovăţie.

În mod judicios, instanţa de disciplină a reţinut că, sub aspectul laturii subiective, faptele intimatei judecător sunt de natură a-i atrage acesteia răspunderea disciplinară.

Una din condiţiile pentru existenţa acestei abateri disciplinare este imputabilitatea, care trebuie să fie îndeplinită cumulativ cu celelalte condiţii: repetabilitatea şi nerespectarea dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor sau a termenelor de efectuare a lucrărilor.

Se apreciază că este exclusă existenţa abaterii disciplinare în ipoteza în care soluţionarea cu întârziere a dosarelor sau efectuarea cu întârziere a lucrărilor se datorează unor factori de ordin obiectiv.

Abaterea disciplinară prevăzută de dispoziţiile art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 este, sub aspect juridic, consecinţa nerespectării obligaţiei stipulate la art. 91 alin. (1) din aceeaşi lege, conform căreia: „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora (…)”.

Având în vedere consideraţiile teoretice arătate anterior, Înalta Curte reţine că în cauzele respective, recurenta judecător a dispus amânarea pronunţării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice urmată apoi de repunerea pe rol a cauzelor, a acordat termene de judecată neadaptate motivelor de amânare, a dat dovadă de lipsă de rigurozitate cu privire la analiza motivelor de amânare a cauzelor, raportat la cererile formulate de părţi, a schimbat încadrarea juridică de mai multe ori pe parcursul soluţionării cauzelor şi a dispus, în mod etapizat, măsuri în cursul soluţionării cauzelor cu un vădit caracter imputabil acesteia.

Circumstanţele de fapt expuse anterior, necontestate în materialitatea lor de către recurentă, denotă fie neaplicarea, fie aplicarea normelor procedurale de o manieră care a condus în mod repetitiv la amânarea succesivă a judecăţii și la prelungirea duratei procedurilor judiciare, situații care nu au fost determinate de cauze obiective, externe conduitei magistratului.

În aceste condiţii, întemeiat s-a reţinut lipsa de fermitate a recurentei-pârâte în exercitarea rolului activ al judecătorului şi în aplicarea normelor procedurale, astfel încât să asigure soluţionarea cauzelor cu celeritate. Din această perspectivă, probatoriul administrat şi apărările recurentei nu demonstrează existenţa unor cauze obiective care să înlăture caracterul imputabil al conduitei repetate, prezentând relevanţă deosebită din perspectiva abaterii disciplinare, elementele expuse la pct. 2 din prezenta decizie, precum și în cuprinsul hotărârii instanței disciplinare.

În context, este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Vlad şi alţii împotriva României, Hotărârea din 26 noiembrie 2013), în care s-a reţinut încălcarea art. 6 §1 din Convenţie, sub aspectul duratei excesive a procedurilor judiciare în litigii care au trenat pe rolul instanţelor o perioadă mare de timp. Acest reper este edificator în circumstanțele prezentei cauze, reliefate de aspectele prezentate la pct. 2 din prezenta decizie, care denotă nerespectarea duratei rezonabile de soluționare a unor cauze aflate în primă instanță.

În circumstanţele expuse, întemeiat s-a reținut că este îndeplinită latura obiectivă a abaterii disciplinare, iar, în privinţa laturii subiective, s-a reținut atitudinea pasivă şi lipsită de fermitate a recurentei în aplicarea dispoziţiilor procedurale în pofida vechimii dosarelor şi a conduitei părţilor şi a celorlalţi participanţi la judecată; magistratul prevăzând consecinţele şi acceptând producerea lor, dovadă în acest sens fiind lipsa de diligenţă şi de preocupare pentru soluţionarea cauzelor cu celeritate ori în cadrul unui termen rezonabil.

Apărările recurentei, concentrate pe volumul mare de activitate, complexitatea cauzelor, conduita părţilor ori alte particularităţi ale cauzelor, nu pot primi relevanţa propusă şi nu sunt apte să înlăture caracterul imputabil al conduitei repetitive reprobabile a magistratului, care s-a răsfrânt în mod negativ asupra soluţionării cu celeritate a cauzelor, întrucât circumstanţele invocate în apărare nu se regăsesc în mod exclusiv în activitatea recurentei-pârâte ori în cauzele analizate în cadrul prezentei acţiuni disciplinare, ci sunt specifice întregului sistem judiciar şi activităţii oricărui judecător.

În ceea ce priveşte apărările întemeiate pe volumul de activitate, nu sunt identificate, în sensul susţinerilor recurentei-pârâte şi comparativ cu datele reţinute de instanţa de disciplină, discrepanţe de natură a conferi un caracter scuzabil conduitei culpabile a judecătorului cercetat. Sub acest aspect, se observă că volumul de activitate, complexitatea cauzelor, gradul de încărcare sau conduita procesuală a părţilor nu reprezintă ipso facto cauze exoneratoare de răspundere disciplinară, atât timp cât situaţia constatată în privinţa recurentei-pârâte nu reprezintă o constantă în activitatea magistraţilor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.

Astfel fiind, întemeiat a concluzionat instanţa de disciplină că sunt îndeplinite condiţiile de angajare a răspunderii disciplinare, în sensul art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022, reţinând caracterul imputabil al modului în care, în mod repetat, în privinţa litigiilor analizate în cadrul acţiunii disciplinare, magistratul a înţeles să aplice normele procedurale de o manieră ce a avut drept consecinţă întârzierea procedurilor judiciare, apreciată în mod corect ca fiind de natură a aduce atingere principiului soluţionării cauzelor cu celeritate şi într-un termen rezonabil, prin nesocotirea obligației ce revine judecătorului, conform art. 21 din Constituție, art. 5 alin. (2) lit. h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, art. 12 și art. 13 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor și art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei disciplinare este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 51 din Legea nr. 305/2022, coroborat cu art. 496 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva hotărârii nr. 14J din 28 iunie 2023, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. x/J/2023.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2024.