Religious entity's freedom-of-information suit against Bihor Tribunal assigned to Cluj Tribunal under jurisdictional prorogation.

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15 martie 2022, iniţial pe rolul Tribunalului Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal, declinată ulterior către Tribunalul Cluj şi, în final, către Tribunalul Bihor, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.09.2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontorul Oradea a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor:

1.1. Să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

1.2. Obligarea pârâtului de a emite un răspuns integral, efectiv şi punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

1.3. Obligarea pârâtului ca, în temeiul art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, să-i elibereze, integral, efectiv şi punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document enumerat în cererea înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor:

a) din registrul general de dosare din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, cu alte cuvinte dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

b) din Opisul alfabetic din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

c) din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

d) din Registrul de intrare din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

e) din Registrul de ieşire a corespondenţei administrative din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

f) din Registrul informativ din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

g) din Registrul de termene al arhivelor din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

h) din Registrele de evidenţa redactării hotărârilor din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

i) din Registrul de evidenţă şi de punere în executare a hotărârilor civile din evidenţa arhivei instituţiei pârâte, în conformitate cu articolele 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluţia pronunţată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluţia în dosarul menţionat a fost pronunţată în anul 1941;

j) câte un exemplar al oricărei încheieri/hotărâri pronunţate de Tribunalul Bihor (sau de către antecesori acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, prin care să se probeze încetarea cauzei de suspendare, fie un extras din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic", din "Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidenţă a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidenţă punere în executare a hotărârilor civile";

k) a unui certificat de grefă privind dovada existenţei pe rolul instanţei Tribunalul Bihor (sau oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut, a antecesorilor acestuia, care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă a dosarului nr. x/1937, în anul 1941, fie un extras din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic", din "Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidenţă a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile";

l) soluţia pronunţată în anul 1941, cu alte cuvinte dacă soluţia a fost pronunţată la nivelul anului 1941, în cauza care face obiectul dosarului nr. x/1937 aflat pe rolul Tribunalului Bihor (sau oricare ar fi fost denumirea instituţiei din trecut, a antecesorilor acestuia, care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secţia a IV-a civilă, din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic"; din "Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidenţă a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile".

1.4. Să se asigure executarea obligaţiilor în cuprinsul sentinţei, având în vedere că relaţiile solicitate pârâtului referitoare la data la care a fost soluţionat în mod definitiv dosarul nr. x/1937, aflat pe rolul Tribunalului Bihor, secţia a IV-a civilă, sunt informaţii de interes public, astfel cum le defineşte Legea nr. 544/2001;

1.5. Să se stabilească, în cuprinsul sentinţei de fond, constrângerea pârâtului, în lipsa executării obligaţiei de a face sau de a nu face, în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, prin aplicarea unor penalităţi, respectiv să îi plătească o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu;

1.6. În subsidiar, a solicitat să se consemneze în sentinţă că reprezentanţii legali ai pârâtului au fost de rea-credinţă la momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instanţei;

1.7. Obligarea pârâtului să publice hotărârea instanţei într-un ziar/site media de largă circulaţie şi pe pagina de internet a sa, ca reparaţie nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.

În motivare, reclamanta a arătat că informaţiile solicitate sunt informaţii de interes public, întrucât se referă la activitatea unei autorităţi sau instituţii publice.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 31.03.2022, pârâtul TRIBUNALUL BIHOR a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 224/07.04.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2045/2022 pronunţată la data de 27 iulie 2022, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocată din oficiu, cu privire la cererea de chemare in judecată formulată de reclamantă, şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bihor, secţia de contencios administrativ si fiscal.

În motivarea soluţiei, a reţinut că pârâtul este o instanţă de judecată (chiar instanţa competentă să soluţioneze fondul litigiului) şi, prin urmare, în temeiul art. 127 C. proc. civ.., reclamantul avea posibilitatea, nu obligaţia, să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

2.2. Prin sentinţa nr. 812/CA/2022 pronunţată în data de 16 decembrie 2022, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bihor, în soluţionarea prezentei acţiuni, excepţie invocată de instanţă din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, constatat ivit un conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bihor şi Tribunalul Cluj, a dispus suspendarea judecării cauzei şi trimite dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării asupra conflictului negativ de competenţă.

În motivarea soluţiei, a reţinut că, având în vedere poziţia reclamantei, care a optat să nu înregistreze acţiunea pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., precum şi faptul că aceasta nu a indicat, nici ca urmare a solicitării acestei instanţe, una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în vederea judecării cererii sale, instanţa constată că în mod corect Tribunalul Bacău a ales unul dintre tribunalele aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan primul martir din Promotoriul Oradea, a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor.

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior şi-au declarat necompetenţa".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan primul martir din Promotoriul Oradea, a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului Tribunalul Bihor de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022.

Potrivit art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.:

"dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2) "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ. trebuie avute în vedere prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a stabilit că:

"dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.".

Potrivit alin. (2)1 din art. 127 din C. proc. civ.:

"Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Aşadar, se reţine că art. 127 din C. proc. civ. prevede o prorogare legală de competenţă în favoarea unei dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care calitatea de reclamant sau pârât, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din raţiuni ce privesc asigurarea imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze cauza, raţiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanţe, egale în grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate, norma legală având însă caracter imperativ, sub aspectul obligaţiei de a sesiza o altă instanţă decât cea care are calitatea de reclamantă/pârâtă în cauză, în acord cu interpretarea dată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiile imparţialităţii justiţiei şi dreptului la un proces echitabil, având în vedere că Tribunalul Bihor are în litigiul pendinte o dublă calitate, atât calitatea de pârât, cât şi calitatea de instanţă învestită să soluţioneze cererea de chemare în judecată, Înalta Curte apreciază că, în speţă, competent să soluţioneze cererea de chemare în judecată este Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.

Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan primul martir din Promotoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 9 februarie 2023.