Judicial council's refusal of judge's transfer upheld; exception against internal advisory opinions declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada ianuarie- martie 2023, doamna A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Prahova, a solicitat transferul la Curtea de Apel Ploieşti.

Prin Hotărârea nr. 698 din 28 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer de la Tribunalul Prahova la Curtea de Apel Ploieşti formulată de doamna judecător cu grad profesional de curte de apel A..

În motivarea hotărârii, secţia pentru judecători a avut în vedere, în esenţă, prevederile art. 188 alin. (1)-(3), art. 192 din Legea nr. 303/2022, vechimea în funcţie şi la instanţă a contestatoarei şi avizele instanţelor implicate.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestor hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestaţie prin care a solicitat admiterea contestaţiei, anularea Hotărârii nr. 698/28.03.2023 şi admiterea cererii de transfer şi transferul său la Curtea de Apel Ploieşti.

A susţinut contestatoarea că hotărârea contestată este nemotivată, făcând trimitere la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi a Curţii Europene de Justiţie, pentru că menţionarea succintă a unor date statistice, analizarea cererii exclusiv prin raportare la anumite criterii, stabilite arbitrar, şi prezentarea unor aspecte generale privind volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul echivalează cu lipsa motivării şi este de natură să lipsească actul de transparenţă.

A mai apreciat că hotărârea atacată a fost dată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 192 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, criteriile prevăzute de legiuitor pentru transfer nefiind analizate comparativ şi cumulativ, ci arbitrar şi subiectiv.

Cu toate că legiuitorul a prevăzut multiple criterii privind transferul judecătorilor, pârâtul i-a respins cererea motivat de faptul că a fost admisă o singură cerere dintre cele formulate, respectiv cererea doamnei judecător B., dând eficienţă, în mod arbitrar, exclusiv punctului de vedere (avizului) emis de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti şi a valorificat criterii neprevăzute de lege, cum este cel al "experienţei profesionale deosebite", în condiţiile în care existau 4 locuri vacante la Curtea de Apel Ploieşti.

În continuarea criticilor sale, contestatoarea s-a referit la criteriile prevăzute de art. 192 lit. a), b), c), d), f) şi g) din Legea nr. 303/2022 astfel cum au fost avute în vedere prin hotărârea contestată.

În ce priveşte lit. a), a) arătat că Tribunalul Prahova a emis aviz nefavorabil şi transferului doamnei judecător B., ca şi celorlalţi judecători care au formulat cereri de transfer. Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a emis punct de vedere nefavorabil în ceea ce o priveşte având în vedere exclusiv argumentele prezentate în avizul negativ formulat de Tribunalul Prahova, în sensul că va fi dificilă ocuparea postului vacant întrucât această instanţă este neatractivă.

Referitor la faptul reţinut de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, că doamna judecător B. ar fi avut cea mai mare vechime în funcţia de judecător, de 22 ani, a menţionat contestatoarea că nu este conform realităţii, cea mai mare vechime în funcţie având-o doamna PC, respectiv 23 ani şi 3 luni.

Referitor la criteriul prevăzut de lit. d) şi lit. e) al art. 192 din Legea nr. 303/2022, a precizat contestatoarea că are o vechime sensibil egală cu cea a majorităţii judecătorilor de la Tribunalul Prahova care au formulat cerere de transfer la Curtea de Apel Ploieşti, de 12 ani şi 4 luni, vechime mai mare având doar 3 dintre judecătorii care au formulat cerere de transfer.

În ceea ce priveşte criteriul prevăzut de lit. f), vechimea în gradul aferente instanţei sau parchetului, a arătat că la data formulării cererii de transfer avea aceeaşi vechime în grad de curte de apel, respectiv de o lună, ca şi doamna judecător B., a cărei cerere de transfer a fost admisă.

A mai susţinut contestatoarea că un alt motiv de nelegalitate a hotărârii atacate îl reprezintă faptul că cererea de transfer a fost respinsă deşi nu s-au ocupat toate cele 4 posturi vacante disponibile pentru sesiunea de transferuri. A arătat că, pentru a minimaliza efectele admiterii, în mod arbitrar şi subiectiv, a cererii de transfer a doamnei judecător B., începând cu data transferului, 01.05.2023, Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti a dispus delegarea doamnei judecător la Tribunalul Prahova.

Astfel, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii nu a analizat cererile de transfer formulate de judecătorii din cadrul Tribunalului Prahova prin prisma criteriilor prevăzute de lege, ci exclusiv prin prisma magistraţilor ce au formulat cereri de transfer, fiind ales mai întâi magistratul despre care s-a apreciat, în mod subiectiv, că se impune a fi transferat iar ulterior selectate şi adaptate criteriile prevăzute de lege la persoana desemnată, în vederea justificării măsurii dispuse.

De asemenea, nu s-a avut în vedere menţinerea unui echilibru între interesul public şi interesul privat al magistraţilor care au formulat cereri de transfer, ci exclusiv interesul privat al doamnei judecători B..

La data de 14.11.2023, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare şi precizare a acţiunii, prin care a invocat excepţia de nelegalitate a avizului nefavorabil emis de Tribunalul Prahova nr. 1727/A/24.02.2023 şi a punctului de vedere emis de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti.

3. Apărarea formulată de intimat

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

Faţă de excepţia de nelegalitate invocată de contestatoare, intimatul a solicitat respingerea ca inadmisibilă, apreciind că actele ce fac obiectul acesteia sunt operaţiuni administrative care au stat la baza emiterii hotărârii contestate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

1. Preliminar, în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a avizului emis de Tribunalul Bucureşti şi a punctului de vedere emis de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă.

Excepţia de nelegalitate este reglementată de prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia,

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu ori la cererea părţii interesate."

Actul administrativ este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Deci, pentru a fi considerat act administrativ, condiţiile prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv să fie vorba de un act unilateral emis de o autoritate publică, în regim de putere publica, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii.

Actele ce fac obiectul excepţiei de nelegalitate invocate de contestatoare, avizul emis de Tribunalul Prahova şi punctul de vedere al Preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti, nu îndeplinesc aceste condiţii, nefiind acte administrative unilaterale, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Avizul, ca şi punctul de vedere, nu reprezintă altceva decât o opinie a instituţiilor implicate, o formalitate procedurală anterioară emiterii unui act administrativ, şi nu produc prin ele însele efecte juridice de sine stătătoare. Indiferent de caracterul lor, consultativ, facultativ sau conform, nu sunt acte administrative, ci operaţiuni procedurale anterioare emiterii actului.

Or, pentru a putea face obiectul excepţiei de nelegalitate, actul trebuie să producă efecte juridice, să creeze, să modifice sau să suprime o situaţie subiectivă sau obiectivă, astfel că este inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de contestatoare.

2. Analizând contestaţia formulată şi apărările intimatului, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că nu este întemeiată.

Aspecte de fapt şi de drept relevante

Pentru respingerea cererii contestatoarei A. de transfer prin Hotărârea nr. 698/28.03.2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a avut în vedere dispoziţiile art. 188 alin. (1)-(3), art. 189 alin. (1) şi art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv situaţia posturilor, încărcătura cauzelor/judecător, avizele instanţelor implicate, necesitatea asigurării bunei funcţionări a Tribunalului Prahova, faţă de gradul de ocupare a schemei de personal şi de volumul de activitate, dar şi motivele personale invocate, evidenţiindu-se date relevante privind traseul profesional al doamnei judecător.

Art. 192 din Legea nr. 303/2022 stabileşte următoarele criterii de soluţionare a cererilor de transfer formulate de judecători/procurori:

a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială.

Textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Astfel, raportat la necesitatea asigurării bunei funcţionări a Tribunalului Prahova, faţă de gradul de ocupare a schemei de personal şi de volumul de activitate, s-a reţinut că instanţa de la care s-a solicitat transferul se confrunta cu un deficit mare de personal, cauzat de numărul posturilor vacante precum, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a apreciat fi oportun transferul unui singur judecător (din cei 11 magistraţi care au formulat cerere de transfer).

În aceste condiţii, aprobarea şi a transferului doamnei judecător A. ar fi amplificat deficitul de personal cu care se confrunta la acel moment instanţa la care aceasta funcţiona.

Înalta Curte, examinând modalitatea în care au fost analizate criteriile prevăzute de art. 192 în cadrul cererilor de transfer soluţionate concomitent, printre care şi cererea contestatoarei A., apreciază că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestaţie, considerentele Hotărârii nr. 698/28.03.2023 evidenţiind analiza completă şi motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele care susţin cererea de transfer formulată de contestatoare.

Este nefondată critica referitoare la nemotivarea hotărârii atacate. Fără a se mai relua datele statistice reţinute prin hotărârea contestată, se constată că intimatul a avut în vedere informaţiile şi datele referitoare la situaţia instanţelor implicate în procedura de transfer care constituie criterii legale, a indicat argumentele pentru care a dat prevalenţă unor criterii şi a argumentat aplicarea acestora la soluţionarea cererii de transfer, având în vedere inclusiv vechimea contestatoarei şi motivele invocate. Motivele expuse în susţinerea soluţiei de respingere sunt clare, lipsite de ambiguitate şi confirmă o analiză efectivă şi completă a cererii formulate.

Înalta Curte reţine că fiecare cerere de transfer se analizează în funcţie de împrejurările existente la data formulării şi soluţionării acesteia, de situaţia instanţelor implicate în procedura transferului la acea dată, de existenţa altor cereri formulate de alţi magistraţi în aceeaşi sesiune de transfer şi de motivele personale şi profesionale ale fiecărui solicitant de transfer în aceeaşi sesiune de transfer.

Avându-se în vedere volumul de activitate şi situaţia de personal de la Tribunalul Prahova, aspecte coroborate cu motivele expuse în avizele nefavorabile emise de Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti, în mod corect a apreciat intimatul că, la acel moment, nu era oportună admiterea cererii de transfer formulate de contestatoare, motivele personale invocate de acesta neputând prevala faţă de interesele instanţei de la care provenea.

Contrar alegaţiilor contestatoarei, criteriile legale nu au fost analizate arbitrar şi subiectiv. Astfel, pentru admiterea cererii doamnei judecător B., intimatul a avut în vedere vechimea în funcţie şi punctul de vedere favorabil al Curţii de Apel Ploieşti, care a ţinut cont de necesitatea ocupării cu prioritate a posturilor vacante de la secţia I civilă, specializare identică celei la care magistratul a cărui cerere s-a aprobat activa la tribunal.

Nu în ultimul rând, hotărârea a cărei anulare se solicită în cauză a fost adoptată în limitele competenţelor legale şi cu respectarea legii, normele care reglementează instituţia transferului având caracter supletiv şi de natură să confere doar o vocaţie în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului, cererea acestuia urmând a fi în continuare supusă inclusiv unei analize de oportunitate, ce intră, potrivit legii, în atribuţiile secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Aprecierile contestatoarei, referitoare la deblocarea unui complet al Tribunalului Prahova şi la detaşarea la Consiliul Superior al Magistraturii a unui magistrat din cadrul aceleiaşi instanţe, vizează aspecte care excedează analizei instanţei şi care nu au legătură cu hotărârea atacată.

În cauză, a fost respectat justul echilibru între interesul individual al solicitantului şi interesul general al instanţelor implicate în procedură, iar motivele avute în vedere la respingerea cererii de transfer a contestatoarei nu reflectă o încălcare a principiului proporţionalităţii între interesul public şi interesul privat.

În condiţiile în care respingerea cererii de transfer s-a realizat prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de lege ce aveau relevanţă, iar situaţia expusă de contestatoare nu putea duce prin ea însăşi la inversarea raportului de preeminenţă al interesului public faţă de drepturi şi interese private, nu se poate reţine nelegalitatea actului ce face obiectul contestaţiei.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. c) raportat la art. 4 din Legea nr. 554/2004, va respinge excepţia de nelegalitate, ca inadmisibilă, şi, în baza dispoziţiilor art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor coroborate cu cele ale art. 29 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, va respinge contestaţia, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoare, ca inadmisibilă.

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 698 din 28 martie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.