Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2355/2004 AI generated

Extraordinary appeal for annulment dismissed, upholding time-barred rejection of motion and final order to pay land use fees

Case Number Decizia nr. 2355/2004
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal for annulment, thereby upholding the prior decision that rejected the defendant's earlier annulment motion as time-barred; consequently, the final judgment ordering the commercial company to pay the municipal authority approximately 31.4 million lei in land use fees plus late payment penalties remains in force. The dispute originated from a civil action by a city hall against a private limited liability company for non-payment of land usage charges, which was adjudicated through first instance, appeal, and cassation, with the defendant's initial cassation having been rejected for lack of stamp duty. The decisive legal basis was the correct application of Article 319(2) of the Code of Civil Procedure, which establishes that when a judgment is not subject to compulsory enforcement—such as a procedural dismissal for lack of stamp duty—the deadline for filing an annulment motion is one year from the date the judgment became irrevocable; the court held that the defendant's claim of material error regarding the enforceability of the lower court's decision was unfounded, as the statutory limitation period had indeed expired before the subsequent motion was filed.

Legislator headnote

AI generated

art. 319 alin. (1) C. proc. civ, art. 318 teza 2 C. proc. civ; Extraordinary appeal for annulment dismissed, upholding time-barred rejection of motion and final order to pay land use fees: The dispute originated from a civil action by a city hall against a private limited liability company for non-payment of land usage charges, which was adjudicated through first instance, appeal, and cassation, with the defendant's initial cassation having been rejected for lack of stamp duty. The decisive legal basis was the correct application of Article 319(2) of the Code of Civil Procedure, which establishes that when a judgment is not subject to compulsory enforcement—such as a procedural dismissal for lack of stamp duty—the deadline for filing an annulment motion is one year from the date the judgment became irrevocable; the court held that the defendant's claim of material error regarding the enforceability of the lower court's decision was unfounded, as the statutory limitation period had indeed expired before the subsequent motion was filed.

Keywords

AI generated
action for annulment interpretation of a judgment statute of limitations article of civil procedure time of filing procedural time limits

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 318 teza 2 C. proc. civ.

Basis for dismissing the appeal in annulment as unfounded because the conditions for its admissibility were not met.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1018 din 28 decembrie 1999, a admis acțiunea reclamantei, Primăria municipiului Târgoviște, și a obligat pârâta, SC A.L. SRL Târgoviște, la plata sumei de 31.440.000 lei, taxă de folosință a terenului, cu 21.397.500 lei, reprezentând majorări de întârziere la eliberarea terenului, cu cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 545 din 6 iunie 2000.

Recursul declarat de pârâtă, împotriva deciziei instanței de apel, a fost respins, ca netimbrat, de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, cu decizia nr. 3365 din 31 mai 2001.

Pârâta a formulat contestație în anulare împotriva deciziei instanței de recurs, care a fost respinsă ca tardiv declarată de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 2311 din 15 aprilie 2003.

În pronunțarea acestei decizii, s-a reținut că, potrivit art. 319 alin. (2) teza 2 C. proc. civ., împotriva hotărârilor irevocabile, care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Or, față de data hotărârii atacate, 31 mai 2001, contestația în anulare, formulată la 5 februarie 2003, a fost reținută ca tardivă.

Pârâta a declarat contestație în anulare împotriva acestei ultime hotărâri, invocând eroarea materială în care s-a găsit instanța, prin faptul că decizia atacată era susceptibilă de executare, deci, termenul de declarare a contestației în anulare era ultimul act de executare, astfel că nu era tardivă.

Contestația în anulare este nefondată.

Prin decizia atacată, instanța a reținut întemeiat că hotărârea de respingere a recursului ca netimbrat, nu este susceptibilă de executare, astfel că termenul limită de declarare a contestației în anulare este de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Nu este o eroare materială, prevederile art. 319 alin. (1) C. proc. civ. fiind corect aplicate situației în cauză.

Ca urmare, nefiind întrunite prevederile art. 318 teza 2 C. proc. civ., contestația în anulare împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție, secția comercială nr. 2311 din 15 aprilie 2003, urmează să fie respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC A.L.F. SRL Târgoviște, împotriva deciziei nr. 2311 din 15 aprilie 2003 a Curții Supreme de Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 29 iunie 2004.