Appeal annulled as unmotivated for failing to challenge lower court's rejection of claim for "România Militaris" naming approval.

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.12.2021, sub numărul mai sus menţionat, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului, a solicitat obligarea pârâtului să emită avizul/acordul pentru utilizarea în denumirea Asociaţiei a cuvântului "România" şi "Militaris" pentru a obţine rezervarea de denumire sub următoarea titulatură:

"B., Comanderia din România 2021", precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1740 din data de 29 martie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Secretariatul General al Guvernului, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti

Procedând la soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscl, prin sentinţa civilă nr. 882 din data de 10 mai 2022, a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile menţionate la pct. 2, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate, cu consecinţa obligării pârâtului la emiterea avizului/acordului pentru utilizarea în denumirea Asociaţiei a cuvântului "România" şi "Militaris" pentru a obţine rezervarea de denumire sub următoarea titulatură:

"B., Comanderia din România 2021", precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, pe cale de excepţie şi în subsidiar, respingerea recursului ca neîntemeiat.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

De asemenea, prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., legiuitorul a reglementat incidenţa aceleiaşi sancţiuni a nulităţii şi pentru nemotivarea recursului, care intervine atât în ipoteza în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută de alin. (1) al articolului menţionat), dar şi în situaţia în care argumentele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 (ipoteză reglementată de alin. (2) al art. 489 C. proc. civ.).

Având în vedere scopul căii extraordinare de atac a recursului, astfel cum este acesta reglementat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., ce dispun că:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", Înalta Curte arată că, pentru a se putea reţine îndeplinirea obligaţiei de motivare, de către partea care promovează recursul, este necesar ca aceasta să precizeze care sunt aspectele de nelegalitate, dintre cele expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., pe care le apreciază incidente cauzei.

Mai mult, cererea de recurs trebuie să cuprindă atât arătarea motivelor de casare, cât şi dezvoltarea lor, respectiv o argumentare juridică a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli apreciate de parte ca fiind săvârşite de instanţă în legătură cu astfel de dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Nu îndeplineşte cerinţa motivării cererea de recurs care se rezumă la reiterarea susţinerilor sau apărărilor formulate de parte în faţa instanţei de fond, fără a fi avute în vedere cele statuate de instanţă şi fără a fi prezentate critici care să vizeze, în mod concret şi direct, raţionamentul urmat de instanţa de fond pentru pronunţarea hotărârii atacate.

Aplicând astfel de considerente teoretice în litigiul pendinte, Înalta Curte constată că, prin calea de atac promovată, reclamantul A. a indicat formal incidenţa cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin memoriul de recurs reiterând o parte din aspectele invocate în faţa primei instanţe, în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Trimiterea singulară pe care recurentul o face la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fără a arăta în concret, care sunt motivele pentru care a considerat că maniera în care prima instanţă a dezlegat cauza reprezintă rezultatul încălcării sau aplicării greşite a normelor de drept material, nu îndeplineşte exigenţele motivării cererii de recurs.

Altfel spus, motivarea imprecisă sau generală, fără o legătură efectivă cu soluţia pronunţată de instanţa de fond, precum şi prezentarea generală a situaţiei de fapt şi reluarea, într-o manieră identică sau similară, a aspectelor evocate în faza procesuală a fondului echivalează cu nemotivarea căii de atac, respectiv cu neîndeplinirea, de către parte, a obligaţiei reglementate de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., aspecte ce atrag sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În acest context, Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepţia invocată din oficiu şi va anula acest recurs, ca nemotivat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 882 din data de 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.