Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Tribunal Gorj in public servant's challenge to appointment.

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.05.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022 şi împotriva Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022, solicitând anularea Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, emisă de către GARDA FORESTIERĂ RÂMNICU VÂLCEA, comunicată în data de 28.11.2022, si a Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022 emis de MMAP, precum şi suspendarea executării Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, până la solutionarea contestatiei.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 577din 14.06.2023 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată cauza în favoarea Curţii de Apel Craiova, spre competentă soluţionare.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, din actele aflate la dosar, rezultă că obiectul cauzei vizează un act administrativ tipic, emis de o autoritate locală- Garda Forestieră Râminicu Vâlcea, în executarea raporturilor de serviciu(decizia nr. 248 din data de 09.11.2022), cât şi un act administrativ tipic, emis de autoritate centrală- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (ordinul nr. 2956/08.11.2022).

Prin urmare, Tribunalul Gorj a reţinut că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, care priveşte două acte administrative tipice, respectiv decizia nr. 248/09.11.2022, emis de o autoritate publică, în executarea unui raport de serviciu, dar şi ordinul nr. 2956/08.11.2022, emis de o autoritate centrală şi care nu vizează raportul de serviciu al reclamantului, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului administrativ atacat.

Apreciind că soluţionarea acestor două petite se află în strânsă legătură, decizia nr. 248 din 09.11.2022, fiind emisă în baza ordinului nr. 2956 din 08.11.2022, şi, în raport de dispoziţiile prevăzute de art. 99 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu dispoziţiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi având în vedere că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este parte în raportul de drept administrativ dedus judecăţii şi este o autoritate centrală, organizată la nivel naţional, tribunalul a constatat că revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel competenţa materială de a judeca în primă instanţă cauza, iar competenţa teritorială revine curţii de apel din circumscripţia teritorială unde îşi are domiciliul reclamantul, respectiv Curţii de Apel Craiova.

Prin sentinţa civilă nr. 334 din 11.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului are la bază raporturile de serviciu ale acestuia, aspectele contestate vizând, în esenţă, măsurile adoptate prin decizia si ordinul mai sus menţionate, în legătură cu activitatea profesională desfăşurată de acesta în calitate de funcţionar public, iar cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe, conformart. 536 Cod aministrativ

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022 şi împotriva Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022.

Din actele aflate la dosar rezultă că prin Decizia nr. 248/09.11.2022, reclamantul a fost numit în funcţia publică de conducere de şef serviciu gradul II la Serviciul Garda Forestiera Judeţeană Gorj, iar prin Ordinul MMAP nr. 2956/08.11.2022 a fost modificată anexa nr. 7 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1928/2016 privind aprobarea structurilor organizatorice şi statelor de funcţii aferente Gărzilor Forestiere.

Aşadar, acţiunea formulată de reclamant are ca obiect principal anularea şi suspendarea Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, emise de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea privind numirea sa în funcţia publică de conducere de şef serviciu gradul II la Serviciul Garda Forestiera Judeţeană Gorj şi are la bază raporturile de serviciu ale reclamantului.

Deşi reclamantul a solicitat şi anularea Ordinului MMAP nr. 2956/08.11.2022 prin care a fost modificată anexa nr. 7 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1928/2016 privind aprobarea structurilor organizatorice şi statelor de funcţii aferente Gărzilor Forestiere, aspectele contestate vizează, în esenţă, măsurile adoptate prin decizia si ordinul menţionate, în legătură cu activitatea profesională desfăşurată de reclamant în calitate de funcţionar public.

Aşa fiind, în raport de obiectul litigiului, se aplică cu precădere dispoziţiile speciale sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Având în vedere că este vorba despre un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în mod expres că: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (. . . . . . . . . .)".

Faţă de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza, în fond, este Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.