Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5226/2023 AI generated

Jurisdictional conflict over administrative damages action challenging pension indexation ordinance

Case Number Decizia nr. 5226/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Appeals and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Court of Appeal of Constanța, Section for Administrative and Fiscal Litigation, thereby reversing the Tribunal of Constanța's declination and confirming that the appellate court is the competent first-instance authority. The dispute involved a former military service pensioner seeking the restitution of pension sums and payment of legal interest, alleging that a 2017 Emergency Government Ordinance had illegally prevented the indexation and updating of his pension under specific statutory provisions, while also raising an unconstitutionality exception against the Ordinance. The decisive legal basis for the court's ruling was Article 9(5) of Law No. 554/2004, which permits administrative litigation for damages caused by government ordinances, read in conjunction with Article 10(1) of the same Law, which establishes that actions against central public authorities (such as the Government and the Sectoral Pension House of the Ministry of Internal Affairs) fall within the material jurisdiction of the court of appeal rather than the tribunal.

Legislator headnote

AI generated

art. 60 din Legea nr. 223/2015, art. 9 din Legea nr. 554/2004, art. 96 C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ; Jurisdictional conflict over administrative damages action challenging pension indexation ordinance: Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâtele Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ambele având calitatea de autorităţi publice centrale, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 96 C. proc. civ. şi ale art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine curţii de apel.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction emergency government ordinance actions for damages provisions on pensions fiscal law administrative authority

Cited Legislation

AI generated
art. 60 din Legea nr. 223/2015
59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi raportat la prevederile H.G.
art. 9 din Legea nr. 554/2004
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că obiectul principal al acţiunii este plata despăgubirilor la care se referă art. 9 din Legea nr. 554/2004 însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, competenţa funcţională aparţinând instanţei de contencios administrativ.
art. 96 C. proc. civ
554/2004 a contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâtele Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ambele având calitatea de autorităţi publice centrale, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 96 C. proc. civ.
art. 10 din Legea nr. 554/2004
În raport de aceste considerente, Curtea a reţinut că nu se pot aplica prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 pentru stabilirea competenţei, în acest caz, fiind incidente dispoziţiile art.
art. 95 pct. 1 C. proc. civ
554/2004 pentru stabilirea competenţei, în acest caz, fiind incidente dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., care stabilesc competenţa tribunalului ori de câte ori nu este dată prin lege în competenţa altei instanţe.
art. 133 pct. 2 din C. proc. civ
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct.
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
(5), coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a invocat vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, prin neactualizarea şi neindexarea pensiei de serviciu, conform dispoziţiilor Legii nr. 223/24.07.2025 privind pensiile militare de stat, fapt datorat aplicării nelegale a O.U.G. nr. 59/04.08.2017.

A solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensia militară de serviciu, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei militare de serviciu, raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi raportat la prevederile H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în M.O. nr. 41 din 13.01. 2023, art. 1 şi art. 2, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi a plătii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, a solicitat şi obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei de serviciu, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor de la art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în M.O. nr. 41 din 13.01.2023.

De asemenea, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a disp. art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 815 din 13.06.2023 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa şi a fost declinată cauza în favoarea Curţii de Apel Constanţa, spre competentă soluţionare.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâtele Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ambele având calitatea de autorităţi publice centrale, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 96 C. proc. civ. şi ale art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine curţii de apel.

Prin sentinţa civilă nr. 224 din 25.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că obiectul principal al acţiunii este plata despăgubirilor la care se referă art. 9 din Legea nr. 554/2004 însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, competenţa funcţională aparţinând instanţei de contencios administrativ.

Curtea a reţinut însă că nu îi aparţine competenţa materială de soluţionarea acţiunii întemeiate pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 întrucât obiectul acţiunii nu este reprezentat de anularea/contestarea unui act administrativ propriu - zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci plata unor despăgubiri.

În raport de aceste considerente, Curtea a reţinut că nu se pot aplica prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 pentru stabilirea competenţei, în acest caz, fiind incidente dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., care stabilesc competenţa tribunalului ori de câte ori nu este dată prin lege în competenţa altei instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul fiind nemulţumit de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Prin cererea formulată, în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acţiunii, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensia militară de serviciu, obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei de serviciu, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, a invocat vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, prin neactualizarea pensiei de serviciu, conform dispoziţiilor Legii nr. 223/24.07.2025 privind pensiile militare de stat, ca urmare a aplicării nelegale a O.U.G. nr. 59/04.08.2017.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate. (2) Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe fond. (3) După pronunţarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea părţilor. Dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei; în caz contrar, acţiunea se respinge ca inadmisibilă. (4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Raportat la obiectul acţiunii formulată de reclamantul care se consideră persoană vătămată într-un drept al său prin dispoziţii dintr-o ordonanţă de urgenţă, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G nr. 59/2017, motivele invocate de reclamant şi scopul urmărit prin introducerea acţiunii, competenţa materială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul, care se consideră persoană vătămată, a solicitat acordarea de despăgubiri, competenţa materială de soluţionare revenind Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Guvernul României şi Casa Sectoriala de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.