Peremption of recourse for six-month procedural inactivity following suspension for non-appearance

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.08.2021, sub nr. x/2021, reclamantul PFA A. a chemat în judecată pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Nord-Vest şi Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Maramureş, solicitând anularea următoarelor acte: decizia de soluţionare a contestaţiei din data de 04.02.2021, emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale; procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.01.2021, încheiat de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Nord-Vest; proiectul de proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 07.01.2020 de Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Maramureş, precum şi notificarea AP1.7 emisă de Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Maramureş cu nr. 847/01.07.2020.

I.2. Prin încheierea din data de 24.02.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul PFA A., în condiţiile art. 200 alin. (4) C. proc. civ., pentru omisiunea de a se conforma obligaţiei de regularizare a cererii.

I.3. Împotriva acestei încheieri reclamantul a declarat recurs, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.03.2022, sub nr. x/2021.

Prin rezoluţia din 03.05.2022 a completului legal învestit, s-a stabilit termen în vederea soluţionării recursului, la data de 02.03.2023, cu citarea părţilor.

I.4. Prin încheierea din 02.03.2023, constatând că părţile au fost legal citate, însă nu s-au prezentat până la sfârşitul şedinţei de judecată şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, Înalta Curte a dat eficienţă dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi a dispus suspendarea judecăţii recursului pentru lipsa părţilor.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia de perimare a cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte o apreciază întemeiată, urmând să o admită şi să constate că prezentul recurs s-a perimat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Articolul 416 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., care reglementează instituţia perimării cererii, prevede că "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, art. 411 alin. (1) pct. 2 din acelaşi cod statuează că:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

În speţă, se constată că prin încheierea din 02.03.2023 a fost dispusă suspendarea judecăţii recursului, având în vedere că părţile, cu privire la care procedura de citare a fost legal îndeplinită, nu s-au prezentat şi nici nu au solicitat judecata în lipsă. Această încheiere reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, iar de la data menţionată a început să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care s-a împlinit la 02.09.2023, conform art. 181 alin. (1) pct. 3 din acelaşi act normativ.

Înalta Curte reţine că pentru termenul din 02.03.2023 procedura de citare a fost legal îndeplinită, conform dovezilor de comunicare aflate la dosar, părţile nefiind însă prezente în faţa instanţei, astfel cum rezultă din practicaua încheierii întocmite la termenul menţionat.

Deşi încheierea din 02.03.2023 este definitivă, conform art. 414 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., părţile au avut posibilitatea timp de 6 luni de la momentul suspendării să solicite reluarea procesului, prin intermediul unei cereri formulate în conformitate cu art. 415 alin. (1) din acelaşi cod, cu atât mai mult cu cât această încheiere le-a fost comunicată, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 416 C. proc. civ., perimarea reprezintă o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează de drept, atât în etapa judecăţii în prima instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având un caracter mixt, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, precum şi o prezumţie de desistare de judecată, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea pricinii.

În analiza prioritară a excepţiei absolute şi peremptorii de perimare a judecăţii cererii de recurs formulate în cauză, excepţie invocată din oficiu, conform art. 420 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, atât timp cât pricina a rămas în nelucrare, începând cu 02.03.2023, din vina părţilor, care nu au făcut demersuri în vederea reluării judecăţii în interiorul termenului imperativ prevăzut de lege, deşi le-a fost comunicată încheierea pronunţată la acea dată, din care rezultă motivul dispunerii măsurii suspendării judecăţii, precum şi temeiul legal al acesteia, şi nici nu s-a făcut dovada intervenirii vreunei situaţii care să justifice întreruperi sau suspendări ale cursului perimării, suspendarea se datorează pasivităţii exclusive a părţilor. Această stare de pasivitate a fost menţinută mai mult de 6 luni, timp în care nu au efectuat demersuri pentru reluarea judecăţii înainte de a se împlini termenul de perimare şi nici nu au făcut dovada că au fost împiedicate să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa lor.

În aceste condiţii, reţinând că de la momentul suspendării judecăţii, 02.03.2023, până la data de 02.09.2023, când s-a împlinit termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de redeschidere a procesului, potrivit dispoziţiilor art. 415 pct. 1 din acelaşi cod, că în aceeaşi perioadă nu s-a îndeplinit niciun act de procedură, că nu este incident vreunul dintre cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit de instanţă din oficiu şi că nu există vreun motiv de suspendare a cursului perimării, astfel cum prevede art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia perimării este fondată şi că prezentul recurs formulat în cauză s-a perimat.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru motivele arătate la pct. II.1. din prezenta decizie, având în vedere lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte, dând eficienţă sancţiunii instituite prin art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că termenul de perimare este de 6 luni dacă a rămas cauza în nelucrare din motive imputabile părţii, în conformitate cu art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 420 şi art. 421 alin. (2) din acelaşi act normativ, va constata perimat recursul declarat de reclamantul PFA A. împotriva încheierii din 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul PFA A. împotriva încheierii din 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de recurs se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.