Appeal annulled for failure to pay stamp duty challenging ministerial pandemic decree admissibility

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată. Hotărârea de declinare

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, la data de 22.07.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate a chemat în judecată pârâtul Ministerul Sănătăţii, solicitând:

- să se constate că Ministerul Sănătăţii, prin emiterea Ordinului de Ministru nr. 414/2020, a făcut un exces de putere, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României;

- să se constate că măsurile impuse populaţiei cu privire la restrângerea unor drepturi prevăzute de Constituţia României se puteau face doar prin lege, nu prin ordin de ministru;

- să se constate că Ministerul Sănătăţii nu a emis niciun act normativ prin care să declare epidemia SARS-COV-2 pe teritoriul României;

- să se constate că nu există o instituţie a statului care până la acest moment, să fi emis un act normativ prin care să declare epidemia SARS-COV-2 pe teritoriul României;

- să se constate că pe teritoriul României nu a existat numărul de cazuri de îmbolnăvire cu SARS-COV-2 care să fi depăşit nivelul aşteptat (endemic) pentru a fi fost necesară declararea unei epidemii.

Prin sentinţa civilă nr. 9223/27.11.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de pârât, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a VIII-a acestei instanţe, la data de 21.01.2021, sub nr. x/2020.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 433 din 9 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile lipsei de obiect şi lipsei de interes şi a admis excepţia inadmisibilităţii, respingând cererea formulată de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Sentinţa nr. 433 din data de 09.03.2022 a Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate, considerând-o nelegală pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs formulată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.11.2022, sub nr. x/2020.

Prin rezoluţia din 17.11.2022 a completului de judecată legal învestit s-a stabilit în sarcina părţii recurente obligaţia achitării unei taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON.

4. Apărările formulate în cauză. Aspecte procesuale

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 23.12.2022, intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., solicitând constatarea nulităţii acestuia, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La termenul de dezbateri din 9 noiembrie 2023, Înalta Curte, constatând că recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării recursului şi l-a reţinut în pronunţare, cu prioritate, pe excepţia invocată din oficiu.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., excepţia netimbrării căii de atac, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată şi o va admite, urmând să anuleze recursul reclamantului pe acest temei pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 248 din C. proc. civ.:

"(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

În cauză, în aplicarea prevederilor alin. (2) al textului de lege anterior citat, Înalta Curte va analiza excepţia netimbrării căii de atac exercitate de reclamant, constatând în acest sens că sunt incidente dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, conform cărora: "(2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat."

Partea a criticat pentru nelegalitate sentinţa nr. 433 din 9 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care au fost respinse excepţiile lipsei de obiect şi lipsei de interes şi a fost admisă excepţia inadmisibilităţii, fiind respinsă acţiunea reclamantului ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege", iar alin. (2) al aceluiaşi text de lege prevede următoarele:

"dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei". Totodată, la art. 32 din acelaşi act normativ legiuitorul a prevăzut că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi cele cuprinse la art. 197 din acelaşi act normativ, care stipulează în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii".

Totodată, urmează a fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, precum şi cele ale alin. (3) al aceluiaşi articol care stabilesc că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Din analiza textelor de lege enunţate supra rezultă obligaţia părţii de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În cauză, recurentul-reclamant nu a ataşat cererii de declarare a căii de atac dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar prin adresa comunicată la 22.11.2022, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, precum şi prin citaţia emisă pentru termenul din 09.11.2023 şi comunicată la 28.07.2023 (proces-verbal de înmânare dosar), s-a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă căii de atac exercitate împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.

De asemenea, din verificările efectuate în cauză a rezultat că partea nu a formulat cerere de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat sau până la închiderea dezbaterilor, recurentul neconformându-se obligaţiei de timbrare comunicate de instanţă, şi că nu ne aflăm în prezenţa unei acţiuni sau persoane faţă de care operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 197 din C. proc. civ., să admită excepţia netimbrării şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinţei atacate, pe care o va menţine.

Totodată, având în vedere modalitatea de soluţionare a excepţiei de netimbrare a recursului, Înalta Curte reţine că analizarea excepţiei nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinarea formulată în cauză, a devenit inutilă.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2), art. 197 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 25 alin. (2) lit. a) şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinţei de fond atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinţei nr. 433 din 9 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.