Peremption of tax appeal due to procedural inactivity after suspension for non-appearance of parties

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin sentinţa nr. 764 pronunţată la 17 decembrie 2020, în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, Guvernul României, DGRFP Craiova şi ANAF ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu intervenientul Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.

Împotriva sentinţei nr. 764 din 17.12.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, de Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin încheierea nr. 53 pronunţată la 23 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de recurentul A. de recuzare a magistratului B., membru al Completului C7 Contencios.

Prin Decizia nr. 1868 pronunţată la 29 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de reclamantul A., împotriva sentinţei nr. 764 din 17.12.2020, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, a casat în parte sentinţa, cu privire la soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii, a trimis cauza pentru rejudecare, a menţinut sentinţa cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins recursul formulat împotriva încheierilor nr. 89/27.09.2019, din 29.05.2020, nr. 73/25.09.2020, 75/25.09.2020, 74/25.09.2020, 86/28.10.2020, 87/28.10.2020, 88/28.10.2020.

Împotriva încheierii nr. 53 pronunţate la 23 iunie 2021 de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi împotriva Deciziei nr. 1868 din 29 iunie 2021 în ceea ce priveşte respingerea recursului declarat împotriva încheierilor şi s-a menţinut soluţia referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive, a promovat recurs reclamantul A..

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

În cadrul cererii de recurs, astfel formulate, recurentul A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 56, art. 170 din Codul fiscal, art. 224 din Legea nr. 95/2006 şi art. 1 Codul de procedură fiscală, solicitând Înaltei Curţi sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

În vederea soluţionării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale s-a dispus formarea şi înregistrarea pe rolul acestei instanţe a Dosarului asociat nr. x/2021

2. Încheierea atacată cu recurs

Prin încheierea pronunţată la 14 octombrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de recurentul-reclamant A. privind sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, art. 56, art. 170 din Codul fiscal, art. 224 din Legea nr. 95/2006, art. 1 Codul de procedură fiscală, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii pronunţate la 14 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs A..

4. Procedura de soluţionare a recursului

La data de 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal constatând că părţile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, a suspendat judecata recursului, pentru lipsa părţilor, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Recurentul reclamant a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei şi reluarea judecăţii, la data de 31 martie 2023, fără a solicita judecarea recursului în lipsă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 21 septembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea de repunere pe rol, a menţinut măsura suspendării judecăţii şi a fixat termen pentru discutarea excepţiei perimării.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a constatat că subzistă motivul pentru care a fost suspendată judecarea cauzei prin încheierea din 12 ianuarie 2023.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia perimării cererii de recurs, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, conform dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din 12 ianuarie 2023, a fost dispusă suspendarea judecării recursului de faţă, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, la strigarea pricinii, precum şi nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de şedinţă din data de 12 ianuarie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 12 iunie 2023.

Înalta Curte reţine că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului aptă să conducă la reluarea judecăţii cauzei potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., având în vedere că cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant A. la data de 31 martie 2023 a fost respinsă prin încheierea din 21 septembrie 2023, astfel că nu a produs efectul întreruptiv prevăzut de textul de lege amintit. Totodată, în cauză nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Cum în cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi va constata perimat recursul de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva încheierii pronunţate la 14 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs în 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 2 noiembrie 2023.