Unreasoned cassation appeal nullified; failure to prove major force precludes restoration to time limit

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24 noiembrie 2018 sub nr. x/2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia judiciară:

- desfiinţarea rezoluţiilor nr. x/2018 şi nr. x/2018 pentru netemeinicie şi nelegalitate;

- obligarea pârâtei la efectuarea misiunilor de control solicitate la Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Braşov şi DNA Braşov, potrivit Metodologiei de control, prin inspectori care, pe cât posibil să nu aibă/să nu fi avut dosare la DNA sau să nu fie în cercetare la DNA;

- Comunicarea în termen legal a rezoluţiilor controalelor care vor fi întocmite ca urmare a reefectuării controlului;

- Publicarea, în caz de admitere a petitului 1, pe pagina principală a www.x.ro şi a unei reviste de drept, timp de 3 luni, un anunţ prin care să ceară scuze pentru faptul că, în baza protocoalelor cu instituţii de forţă, nu a efectuat temeinic şi legal verificările care se impuneau a fi făcute în cele 2 cazuri.

La data de 07.02.2019, reclamantul, în nume propriu şi pentru B. S.R.L. (în faliment, prin lichidator judiciar C.) a depus precizare a acţiunii, solicitând:

- Desfiinţarea Rezoluţiilor nr. x/2014, 544/IJ/324/DIJ/2015, 6924/IJ/3089/DIJ/2018, adresei nr. x/2018, adresei nr. x/28.01.2019 şi Rezoluţiei C19-27725.01.2019 comunicată la 02.09.2019, ca netemeinice şi nelegale;

- Desfiinţarea Rezoluţiei nr. x/2018 din data de 12.11.2018, comunicată la 02.02.2019, ca netemeinică şi nelegală.

- Obligarea pârâtei la efectuarea legală a misiunilor de control, cu audierea judecătorilor şi procurorilor, regulamentului aprobat prin Hot. CSM nr. 1027/2012, prin inspectori care să nu fi avut dosare la/în cercetare/la DNA, în termen legal şi să îi comunice rezultatele verificărilor;

- Publicarea, pe pagina www.x.ro şi a revistei de drept, în format A5, timp de 3 luni, precum şi la un post TV de ştiri (D., E.), în Prime Time, timp de 3 luni, câte un spot dinamic zilnic de minimum 30 secunde, de luni până vineri, respectiv un anunţ, însoţit de pozele inspectorilor implicaţi, prin care să ceară scuze pentru faptul că, în baza unor protocoale ilegale cu instituţii de forţă, au simulat numai efectuarea de controale, cu nerespectarea legislaţiei incidente şi a Hotărârilor CSM nr. 1027/2012, aducând astfel prejudicii majore S.C. B. S.R.L., Feldioara, jud. Braşov, şi persoanei fizice A. şi familiei sale.

La data de 22.10.2019, reclamantul a depus precizare de acţiune în sensul adăugării de noi pârâţi, respectiv a CSM, F., G., H., I., J., K., L. din cadrul IJ, precum şi a inspectorilor care au întocmit rezoluţiile 5220/IJ/4079/DIJ/2014 şi 544/IJ/324/DIJ/2015 şi a procurorilor DNA: M., N., O..

Reclamantul a mai arătat că solicită obligarea CSM de a finaliza controlul solicitat cu răspuns punctual la cele 11 petite din adresa anexată cererii (adresată DNA Bucureşti - pag. 4/7 anexă), având în vedere comunicarea rezoluţiilor direct de IJ, incomplete raportat la petitele solicitate.

La data de 08.10.2020, reclamantul a depus cerere precizatoare, indicând că solicită citarea şi comunicarea citaţiei pârâţilor G., H., I., J., K., L., M. şi N. la locul de muncă, şi pârâtei O. la DNA Braşov.

De asemenea, a solicitat reclamantul să se ia act de renunţarea sa la capătul de cerere privind desfiinţarea adresei nr. x/28.01.2019.

La data de 21.01.2021, reclamantul a depus o cerere precizatoare, indicând faptul că în raport de capătul de cerere având ca obiect anularea rezoluţiei nr. x/2015 pârâţii în cauză sunt Inspecţia Judiciară, prin reprezentant legal - inspector şef - judecător F., şi judecătorii P., Q. şi R., solicitând citarea pârâţilor - persoane fizice la locul de desfăşurare a activităţii.

La data de 11.03.2021, a depus cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamantului petentul S..

La termenul din 12.03.2021, reclamantul a indicat că înţelege să renunţe la judecarea cu pârâţii R. şi Q., Curtea luând act de faptul că reclamantul nu mai înţelege să se judece cu aceşti pârâţi.

Prin precizările depuse la data de 27.04.2021, reclamantul a precizat că renunţă la judecata cu pârâtul G., Curtea luând act de acest aspect la termenul din 04.06.2021.

La termenul din 04.06.2021, Curtea a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de S. şi a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor-persoane fizice.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 236 pronunţată la 2 iulie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii cererii modificatoare ca neîntemeiată, a respins excepţia nulităţii cererii modificatoare ca neîntemeiată, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Consiliul Superior al Magistraturii, H., J., K., L., T., N., O., F., P., a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, H., J., K., L., T., N., O., F. şi P., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepţia tardivităţii contestaţiei formulate împotriva rezoluţiilor nr. x/2014 şi nr. x/2015, a respins contestaţia formulată împotriva rezoluţiilor nr. x/2014 şi nr. x/2015 ca tardivă şi a respins, în rest, contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

Prin aceeaşi sentinţă s-a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de către intervenientul S., ca neîntemeiată, a stabilit onorariul definitiv al avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică gratuită, U., în cuantum de 940 RON şi a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică gratuită, în sumă de 940 RON, din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Bucureşti, pentru avocat U..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 236, pronunţată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs A..

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, prin care solicită să se constate nulitatea recursului pentru nemotivare.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte va analiza cu prioritate cerinţa motivării recursului precedată însă, de analizarea cererii de repunere în termenul de motivare a recursului formulată de recurentul-reclamant.

În ceea ce priveşte cererea de repunere în termenul de recurs, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancţiune se aplică şi în cazul nerespectării termenului de motivare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, termenul fiind un termen imperativ şi absolut.

Sancţiunea decăderii poate fi evitată în condiţiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedeşte că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal şi că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 C. proc. civ.

În speţă, recurentul a formulat cerere de repunere în termenul de motivare a recursului în şedinţa publică, prin avocatul din oficiu desemnat, susţinând faptul că nu a ştiut că trebuie să facă asta, că este un caz de forţă majoră şi a dorit ca motivarea sa fie făcută de un specialist, reclamantul neavând studii juridice.

Potrivit art. 186 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."

Deci, repunerea în termen în condiţiile art. 186 C. proc. civ. presupune formularea unei cereri exprese, de către parte, cu indicarea motivelor împiedicării şi într-un interval de timp de la data încetării acestora.

Potrivit art. 186 C. proc. civ., instituţia de drept procesual a repunerii în termen constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive temeinic justificate nu şi-a putut exercita dreptul înăuntrul termenului imperativ.

Din analiza coroborată a prevederilor legale rezultă că, pentru repunerea în termen este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: nerespectarea de către parte a unui termen procedural imperativ, nerespectarea termenului să se datoreze unor motive temeinic justificate, dovedite de parte, împrejurarea ce a împiedicat partea să-şi exercite dreptul în termen să se fi produs înăuntrul acestuia, partea să formuleze atât cererea de repunere în termen, cât şi să îndeplinească actul de procedură neexercitat în termenul iniţial în cel mult 15 zile de la data încetării împiedicării.

În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înţeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forţei majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.

Înalta Curte reţine faptul că argumentele aduse şi menţionate anterior nu constituie un motiv temeinic justificat care să determine repunerea în termenul de motivare a recursului, în sensul dispoziţiilor legale sus-amintite.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a depus vreo dovadă în susţinerea imposibilităţii invocate prin cererea de repunere în termen, respectiv cazul forţei majore, astfel că nici condiţiile privind dovedirea de către parte a motivelor şi formularea cererii de repunere în termen şi a îndeplinirii actului de procedură neexercitat în termenul iniţial în cel mult 15 zile de la data încetării împiedicării nu sunt îndeplinite.

În contextul prezentat, în conformitate cu dispoziţiile enunţate, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termenul de motivare a recursului formulată de recurentul-reclamant.

În ceea ce priveşte motivarea recursului, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Din examinarea înscrisurilor depuse, Înalta Curte constată că recurentul a declarat recurs la data de 24 ianuarie 2022, însă, cererea de recurs nu cuprinde criticile de nelegalitate aduse hotărârii atacate şi nici dezvoltarea acestora.

Recurentul nu a înţeles să-şi îndeplinească nici ulterior obligaţia procesuală instituită de dispoziţiile legale sus menţionate, deşi avea posibilitatea de a depune în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii un memoriu separat care să conţină criticile aduse hotărârii recurate.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

În cauză, instanţa de recurs constată că declaraţia de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac.

Pentru cele ce preced, în temeiul art. 496 rap. la art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 236 pronunţată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Totodată, faţă de încuviinţarea cererii de ajutor public judiciar de către Înalta Curte, sub forma asistenţei judiciare, va dispune avansarea onorariului avocatului din oficiu, în sumă de 1020 RON, din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Bucureşti pentru doamna avocat V..

La stabilirea cuantumului onorariului Curtea a avut în vedere Protocolul încheiat, între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termen.

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 236 pronunţată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Dispune avansarea onorariului avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică gratuită, în sumă de 1020 RON, din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Bucureşti, pentru avocat V..

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 2 noiembrie 2023.