Recovery of EU structural funds: eligibility of costs claimed without amended contract budget under Regulation 800/2008

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 31.05.2017 reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Organism Intermediar Programul Operaţional Capital Uman şi Ministerul Fondurilor Europene, anularea deciziei de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data 31.03.2017 privind proiectul x, denumire "Calificare a 22 de angajaţi în meseria de bucătar, codul SMIS 24367 " prin care s-a stabilit în sarcina subscrisei un debit în valoare de 35.838,33 RON din care creanţă principală în sumă de 29.368,02 RON şi dobândă în suma de 6.276,20 RON.

Prin Precizarea depusă la data de 01.09.2017, reclamanta a mai solicitat şi anularea Deciziei nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluţionată contestaţia nr. x/31.05.2017, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Soluţia instanţei de fond, în primul ciclu procesual

Prin sentinţa nr. 417/2018 din 11 septembrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea reclamantei, a anulat Decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minims încheiată la data de 31.03.2017, de către CNDIPT-OIPOSDRU privind proiectul x, denumire "calificare a 22 de angajaţi în meseria de bucătar", codul SMIS 24367.

Deopotrivă, a anulat Decizia nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluţionată contestaţia nr. CNDIPT OI/1491/31.05.2017, obligând pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 3.000 RON, cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunţate în primul ciclu procesual

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman şi Ministerul Fondurilor Europene.

Decizia de casare dată împotriva hotărârii pronunţate în primul ciclu procesual

Prin Decizia nr. 400 din 28 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2017 s-au admis recursurile formulate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) şi de Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman împotriva sentinţei nr. 417 din 11 septembrie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

La data de 14.04.2021, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2017*.

Soluţia instanţei de fond, în cel de-al doilea ciclu procesual

Prin sentinţa nr. 404/2021 din 13 decembrie 2021 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Admite acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) şi Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

Anulează Decizia nr. 216/17.07.2017 prin care a fost soluţionată contestaţia.

Anulează decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data de 31.03.2017 privind proiectul x, codul SMIS 24367, beneficiar A. S.R.L. Craiova.

Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 3000 RON, cheltuieli de judecată.".

Recursurile promovate împotriva hotărârii pronunţate în cel de-al II-lea ciclu procesual

Împotriva sentinţei nr. 404/2021 din data de 13.12.2021, pronunţată în rejudecare după casare în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal au promovat recurs pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017*.

Prima hotărâre pronunţată de instanţa de recurs

Prin Decizia nr. 4698 din 18 octombrie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursurile declarate de pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinţei nr. 404/2021 din 13 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Contestaţia în anulare exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 4698 din 18 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat contestaţie în anulare intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L., invocând motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., respectiva contestaţie în anulare fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2022

Hotărârea pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare

Prin Decizia nr. 2754 pronunţată la data de 23 mai 2023 în dosarul nr. x/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., a anulat Decizia nr. 4698 din data de 18 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, fixând termen în continuare pentru rejudecarea recursurilor la data de 24 octombrie 2024, când, luând act de concluziile orale formulate de apărătorul intimatei - reclamante S.C. A. pe fondul recursurilor, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 392 C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise şi a reţinut cauza spre rejudecarea cererilor de recurs ce fac obiectul pricinii deduse judecăţii.

Analizând cererile de recurs, în rejudecare, Înalta Curte constată următoarele:

În cadrul recursului său, pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii.

Într-o primă critică recurenta susţine că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 9 alin. a pct. 22 din Contractul de finanţare şi nici de cele ale art. 45 O.U.G. nr. 66/2011.

Faptul că instanţa care a pronuntat hotărârea nr. 404/2021 a reţinut că "din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către părţi, că toată documentaţia depusă de reclamantă în susţinerea finanlării proiectului a fost verificată, validată aprobată de AM POSDRU nu s-au constatat încălcări ale dispoziţiilor legale ori nereguli în perioada de implementare. " nu are relevanţă în cauză, arată autoritatea pârâtă, întrucât deşi cererea de finanţare a fost aprobată de către AMPOSDRU, presupunându-se că la aprobarea acesteia s-au avut în vedere toate aspectele privind verificarea beneficiarului finanţării a partenerilor acestuia, inclusiv modul de contractare, nu există niciun impediment ca OI POCU ME să-şi exercite atribuţiile de control conform art. O.U.G. nr. 66/2011, inclusiv asupra actelor verificate de AMPOSDRU, cu consecinţa sancţionării faptelor care intră sub incidenţa art. 2 alin. (1) lit. a) (definiţia neregulii), atunci când sunt constatate asemenea aspecte.

Mai susţine recurenta că instanţa de fond dă eficienţă juridică unui act care nu există.

Arată recurenta că reţinerea Curţii de Apel Craiova în sensul că "În consecinţă, având în vedere motivele arătate, Curtea constată că actele administrative prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de restituire a debitului în sumă totală de 35.838,3 RON din care creanţa principală în sumă de 29.368,02 RON şi dobândă în cuantum de 6.275,20 RON, sunt nelegale şi prin urmare acţiunea reclamantei este întemeiată" este neîntemeiată, nefiind susţinută de nici o prevedere legală în acest sens.

Obiectul verificării este constatarea neregulilor stabilirea creanţei bugetare şi a dobânzii aferente, a prejudiciilor şi/sau a persoanelor juridice ori fizice debitoare, ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii regularităţii utilizării fondurilor alocate în cadrul schemelor de ajutor de stat şi de minimis, astfel încât să se asigure protejarea intereselor financiare ale Comunităţii Europene, precum a fondurilor naţionale de cofinanţare în ce priveşte proiectul x.

Din verificările efectuate cu privire la modul în care a fost evaluat, contractat şi implementat până în prezent proiectul cod SMIS 24367, beneficiar A. S.R.L. Craiova, finanţat în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, a rezultat ca urmare a evaluării realizată în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, în bugetul iniţial contractat pentru acest proiect, la capitolul "Costuri directe", au fost incluse cheltuieli neeligibile în valoare totală de 3.000.00 RON, reprezentând cheltuieli de tip FEDR.

Or, aceste tipuri de cheltuieli nu fac parte din categoria de cheltuieli eligibile prevăzute în art. 1 alin. (3) din contractul de finanţare cu trimitere expresă la art. 39 alin. (4) Regulament CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună, în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentului (CE) nr. 271/2008 al CE de modificare a Regulamentului CE nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, arată recurentul.

Astfel, la validarea cererii de rambursare nr. x finală, CNDIPT OIPOSDRU a avut în vedere defalcarea cheltuielilor conform Ordinului MMFPS nr. 1652/2010. Or, cum modificarea bugetară în sensul dispoziţiilor ordinului antemenţionat a fost respinsă prin respingerea Actului Adiţional nr. 1, această doleanţă a beneficiarului proiectului a fost lipsită de efecte juridice, bugetul rămânând în forma sa iniţială.

În consecinţă, atât timp cât părţile au stabilit conform prevederilor art. 4 din contract, că eligibilitatea cheltuielilor ocazionate cu implementarea proiectului, se stabileşte în condiţiile Ghidului Solicitantului, contractului de finanţare, Instrucţiunilor emise de AMPOSDRU, legislaţia aplicabilă nelimitativ mentionaţă, aprecierea reclamantei şi a instanţei care a pronunţat hotărârea recurată, că Ghidul Solicitantului este doar un îndrumar, este o susţinere contrară contractului semnat de reclamantă, care încalcă principiul pacta sunt servanta, pârâta apreciind că în considerarea art. 20 C. proc. civ., instanţa nu o poate reţine.

Pe cale de consecinţă, atât timp cât respectivele sume nu se găsesc în buget prin forma modificatoare a contractului de finanţare (act adiţional), efectuarea de astfel de cheltuieli de către beneficiar, nu numai că atrage caracterul neeligibil al acestora, dar atrage imposibilitatea beneficiarului de a pretinde respectivele sume, întrucât nefiind cuprinse în cadrul juridic obligaţional contractual pe care se întemeiază raportul juridic finanţator-beneficiar, quod hullum est, non producit efectum, excedând cadrului contractual, susţine recurentul.

Or, tocmai sancţionarea unei decizii unilaterale în materia contractului de finantare, respectiv decizia beneficiarului proiectului de a modifica bugetul proiectului fără acordul AM POSDRU cu care a semnat contractul de finantare, care intră sub incidenţa art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 11 - Nereguli din Contractul de finanţare, este dovada aplicării corecte a dispoziţiilor contractului de finanţare şi ale legislaţiei specifice acestuia, ştiut fiind că prevederile contractului de finanţare se bucură de întâietate în cazul concursului cu norma civilă delictuală, de prezumţia de legalitate, atât timp cât această prezumţie nu a fost răsturnată, cum este cazul speţei prezente.

In lipsa unui act adiţional care să modifice contractul de finanţare, cu respectarea exigentelor art. 1243 C. civ., act adiţional care să poarte semnătura AMPOSDRU şi a S.C. A. S.R.L., orice aprecierce asupra unei intenţii viitoare sau ulterioare datei prezentei, este lipsită de contact cu realitatea cauzei, nefiind vorba de "o chestiune de formă" cum neîntemeiat apreciază instanţa care a pronuntat hotărârea recurată prin sentinta civilă nr. 404/2021 dându-se efecte juridice a ceea ce nu există, adică unei simple afirmaţii nedovedite (actori incumbit probationae) şi complet nesusţinute.

Mai arată recurenta că prin stabilirea în sarcina OI POCU a obligaţiei de plată către reclamantă a cheltuielilor de judecată de către instanţa de fond, aceasta stabileşte, de fapt, obligaţii care intră în contradicţie cu atributele legale şi funcţionale ale pârătei, referitor la obligaţia de efectuarea plăţi, astfel cum acestea sunt reglementate prin actele normative incidente.

Invocă recurenta şi excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive faţă de împrejurarea că a fost introdusă în cauză în faza executării hotărârii date în recurs în primul ciclu procesual, fără posibilitatea de a formula apărări de fond sau a valorifica alte apărări, fiind lipsită de dreptul la apărare, astfel cum este el prevăzut de Carta Drepturilor Omului, de Constituţia României şi de C. proc. civ.

In consecinţă, în cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată, calitate procesuală au părţile participante la primul ciclu procesual, doar acestea având calitate procesuală de a formula căi de atac apărăriri împotriva sentinţei nr. 404/2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, iar nu alte persoane.

În cazul solicitării de introducere în cauză, arată pârâta că Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei (01 POCU ME) este o autoritate fără calitate procesuală în cauză, atât timp cât această introducerea în cauză intervine abia după judecarea recursului în primul ciclu procesual, ţinând cont de circumstanţele asumării calităţii procesuale pasive în cauză de către CNDIPT şi a efectuării de apărări în acest sens.

Consideră pârâta că extinderea cadrului procesual al cauzei, operează cu atât mai puţin în faza procesuală a rejudecării după recursul primului ciclu procesual, întrucât, per a contrario, nu mai poate valorifica în fata instanţei apărări de fond, astfel fiind lipsită de dreptul la apărare.

Ca urmare, apreciază că instanta nu ar trebui să recurgă la introducerea sa în cauză, asemenea dispoziţie fiind de fapt o veritabilă cerere de modificare a cadrului procesual al acţiunii, întrucât s-ar încălca prevederile procedurale imperative ale art. 204 şi art. 435 C. proc. civ., neputându-se face aplicarea prevederilor art. 63 alin. (2) din C. proc. civ. în absenţa unei cereri formulate în acest sens, cum este cazul în speţă.

Totodată, arată recurenta că, în mod greşit a fost obligată în solidar la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului cauzei după rejudecare, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Instanţa a făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 451 C. proc. civ., dispunând obligarea în solidar MIPE, la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 970,59 RON, ocazionate de judecarea pe fond a prezentului litigiu, cheltuieli care de asemenea nu se justifică.

Fiind vorba de un proces izvorat din contractul de finanţare, în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor, calitate procesual pasivă o are MIPE, prin AMPOSDRU - semnatar al contractului de finanţare, iar dacă debitele revendicate în baza contractului de finanţare cad în sarcina AMPOSDRU, conform principiului accesorium sequitur principale şi celelalte sume ale procesului ar trebui îndreptate tot către acest debitor, arată recurenta.

Concluzionează recurenta solicitând exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată ţinând cont de faptul că Organismul Intemediar 0I POCU ME are competente generale şi specifice pentru îndeplinirea funcţiei delegate anume în gestionarea proiectelor din cadrul axelor prioritare/domeniul major de intervenţie, în colaborare cu Directia Generală Autoritate de Management pentru POSDRU, cu misiunea pe care o are de a depista îndrepta orice abatere de la regularitate, legalitate, conformitate ce ar rezulta din acţiunea/inacţiunea beneficiarului, în raport de dispozitiile legale/naţionale, europene.

La rândul său, pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, în ceea ce priveşte autoritatea recurentă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Susţine pârâtul că, din analiza considerentelor sentinţei civile nr. 404/13.12.2021 rezultă că instanţa de fond nu a respectat dispoziţiile legale, prin prisma faptului că nu a motivat hotărârea cu respectarea rigorilor principiului motivării temeinice a hotărârii judecătoreşti.

Astfel, instanta de fond, în rejudecare, nu face altceva decât să reia considerentele din sentinţa civilă nr. 417/11.09.2018, însuşi dispozitivul Sentintei civile nr. 404/13.12.2021 fiind o reluare a dispozitivului sentintei casate.

Mai mult, din analiza considerentelor hotărârii judecătoreşti rezultă că argumentele instanţei de fond se limitează la câteva fraze care nu pot acoperi însă cerinţa motivării hotărârii judecătoreşti, în sensul reglementat de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Instanţa de fond, în rejudecare, avea totodată obligaţia să reţină obiecţiunile la Raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, formulate de către instituţiile pârâte, să arate pentru ce motive a găsit întemeiate concluziile din raport, respectiv pentru ce considerente a înţeles să respingă obiecţiunile la raport, arată recurentul.

Mai susţine acesta că sentinta civilă nr. 404/13.12.2021 a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte soluţia respingerii exceptiei lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Astfel, se arată că prin precizările formulate pentru termenele de judecată din datele de 05.07.2021, respectiv 11.10.2021 pe care instanţa de fond, în rejudecare, nu le-a luat în considerare, s-a învederat în mod detaliat succesiunea actelor normative urmare cărora atribuţiile legale privind închiderea POSDRU au fost preluate de OIPOCU MEN în baza Acordului de delegare a anumitor atribuţii privind implementarea POCU 2014-2020 nr. MEN Cabinet Ministru/8900/20.04.20d7.

Or, instanţa de fond raportându-se la momentul încheierii contractului de finantare, a aplicat greţit dispoziţiile art. 1, 3 şi 6 din O.U.G. nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Aşadar, abia începând cu data de 1 martie 2014, fostul Minister al Fondurilor Europene a preluat activitatea şi structurile Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", care se găsea la momentul încheierii contractului de finanţare în structura Ministerului Muncii, Familiei Protecţiei Sociale, neavând funcţia de autoritate de management la momentul semnării contractului de finanţare, contrar cetor reţinute de instanta de fond în mod eronat, arată recurentul.

Totodată, contrar celor reţinute de instanţa de fond, care minimizează rolul unei delegări de atributii, recurentul pârât arată că prin Ordinul nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de functii privind implementarea Programului operationbl sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei Egalităţii de Şanse, actualmente Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, s-au aprobat anumite acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, între Autoritatea de Management pentru POSDRU şi Organismele Intermediare pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în Anexa 11 fiind prevăzut Acordul de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operafional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 încheiat între Autoritatea de Management pentru Programul Operafional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismul Intermediar pentru Programul Operacional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Centrul Nafional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional Tehnic.

Pe parcursul derulării procesului în primul ciclu procesual, în scopul eficientizării implementării Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 în vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, Autoritatea de Management pentru Programul Operacional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul fostului Ministerlal Fondurilor Europene a considerat necesară delegarea unor funcţii către organismele intermediare.

În acest context, a intervenit acordul de delegare funcţii între Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerului Educaţiei Naţionale (în prezent Ministerul Educaţiei) în calitate de Organism Intermediar pentru POCU, arată recurentul.

Astfel, atribuţiile de organism intermediar ale pârâtului Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional Tehnic au fost preluate în baza acordului de delegare, actului aditional nr. 1, dar şi a protocolului de predare-primire nr. 10027/07.09.2017.

În consecinţă respectivele atribuţii nu au fost preluate de către Ministerul Fonduritor Europene care, la acel moment, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 52/2018, exercita doar atributiile de autoritate de management pentru Programul Operaţional Capital Uman, o parte din aceste atribuţii fiind delegate către 0I POSDRU.

Ulterior, a fost încheiat Acordul de delegare a anumitor atribuţii privind implementarea Programului Operacional Capital Uman 2014-2020 între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Pubbice Fondurilor Europene (ulterior MFE în prezent MIPE) Ministerul Educaţiei Naţionale (în prezent Ministerul Educaţiei) prin Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman.

Potrivit Acordului de delegare nr. 8900/20.04.2017, OIPOCU-MEN (la acel moment) a primit din partea DGPECU atribuţii privind închiderea POSDRU 2007-2013, pentru proiectele gestionate be OI MEN şi OI CNDIPT, în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare naţionale, pe cale de consecinţă toate atribuţiile ce derivă din acest lucru, cu privire la proiectele gestionate de cele două OIR-uri, până la închiderea POSDRU 20072013, concluzionează recurentul.

Apărările formulate în cauză

Recurenta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei a formulat întâmpinare la recursul promovat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul căreia menţionează că, fără a achiesa la recursul promovat de această autoritate, solicită respingerea acestuia şi admiterea recursului său, casarea hotărârii recurate, iar pe fond respingerea acţiunii.

Deşi, după admiterea contestaţiei în anulare, intimatei -pârâte S.C. A. S.R.L. i-au fost comunicate pe e-mail prin TDS cererile de recurs, întâmpinarea şi răspunsul la întâmpinare, depuse în dosarul de recurs nr. x/2017, aceasta nu a formulat apărări în cadrul unei întâmpinări, astfel cum impun dispoziţiile art. 4711 alin. (3) C. proc. civ., incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) şi art. 494 din acelaşi act normativ, ci a depus Concluzii Scrise împreună cu dovada cheltuielilor de judecată, prin apărătorul său, în şedinţa publică de la acest termen de judecată, solicitând în cadrul acestora respingerea recursurilor şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, respectiv sentinţa nr. 303/13.12.2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2017.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul- pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat Răspuns la întâmpinarea formulată de recurenta - reclamantă Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei în cadrul căruia a susţinut că aceasta avea obligaţia de a arăta motivele de fapt şi de drept care îl îndrutuiau, în accepţiunea sa, să solicite respingerea recursului promovat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, redarea copy-paste a conţinutului propriului recurs nerăspunzând rigorilor impuse de legiuitor.

Soluţia şi considerentele instanţei de recurs, în rejudecare, după admiterea contestaţiei în anulare

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate în cadrul celor două cereri de recurs, dar şi a apărărilor, raportat, deopotrivă, şi la normele legale incidente litigiului dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursurile promovate de pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) sunt fondate, motiv pentru care urmează a le admite, pentru considerentele expuse în continuare:

În ceea ce priveşte criticile formulate de recurenta pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei privind excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, reţinând următoarele:

Astfel, se constată că prin întâmpinarea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi înregistrată la data de 10.07.2017 în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 s-a solicitat introducerea în cauză a Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic - Organism Intermediar POSDRU-CNDIPT-OIPOSDRU.

În motivare s-a arătat că prin Ordinul 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, actualmente Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-au aprobat anumite acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Capital Uman 2007-2013, între Autoritatea de Management pentru POSDRU şi Organismele Intermediare pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în Anexa 11 fiind prevăzut Acordul de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, încheiat între Autoritatea de Management pentru POSDRU şi Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Or, decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis încheiată la data de 31.03.2017 privind proiectul x, codul SMIS 24367, denumire "Calificare a 22 de angajaţi în meseria de bucătar", a fost emisă de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic-Organism Intermediar POSDRU-CNDIPT-OIPOSDRU, astfel încât s-a solicitat citarea acestuia în cauză în calitate de emitent al actului contestat.

La data de 30.03.2018, pârâtul Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic - M.E.N. a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare prin care a învederat următoarele:

- calitatea procesuală conform art. 36 din Noul C. proc. civ. a Ministerului Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007/2013;

- OIPOSDRU - CNDIPT nu mai asigură îndeplinirea funcţiei de Organism Intermediar Pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, axa prioritară 2. Domeniile Majore de Intervenţie 2.1 - Tranziţie de la Şcoală la Viaţa Activă şi 2.3 - Accesul şi Participarea la Formarea Profesională Continuă conform H.G.. nr. 907/2017 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional care a abrogat la art. 3 lit. o).

A fost anexat Acordul privind încetarea delegării de funcţii pentru implementarea POSDRU 2007-2013, astfel:

1. Acordul privind încetarea delegării de funcţii pentru implementarea POSDRU 2007-2013 intervenit între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic înregistrat la MDRAPFE sub nr. x/01.08.2017 şi la CNDIPT sub nr. x/01.08.2017.

2. Actul Adiţional nr. 1 la acordul privind încetarea Acordului de delegare de funcţii nr. VET/2121/18.08.2017;

3. Protocolul de predare - primire semnat între MDRAPFE şi MEN nr. 10027/07.09.2017, înregistrat la CNDIPT OI POSDRU cu nr. 1918/07.09.2017;

De asemenea a fost anexată în copie dovada transmiterii adresei nr. x/16.03.2018, emisă de expertul B. având ca obiect convocarea pentru 26.03.2018 la sediul acestuia, înregistrată la CNDIPT sub nr. x/20.03.2018 şi la OIPOCU MEN sub nr. x/21.03.2018.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică de la 03.04.2018 s-a dispus, în raport de cererea precizatoare depusă la dosar de către CNDIPT, introducerea şi citarea în cauză, în calitate de pârât a Ministerului Educaţiei Naţionale - Direcţia Organism Intermediar Programul Operaţional Capital Uman.

La data de 23.04.2018 Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Organism Intermediar Programul Operaţional Capital Uman a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a răspuns, în fapt şi în drept, la criticile reclamantei.

Faţă de cele anterior învederate şi raportându-se şi la dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului şi instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunţa în fond.", precum şi la aspectul potrivit căruia calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă) şi reţinând că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanţă personalitatea juridică a autorităţii publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public, ce determină şi eventuala calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, instanţa de control judiciar constată că pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei are calitate procesuală în cauză.

Dincolo de acest aspect, Înalta Curte mai arată că alegaţiile recurentei în sensul că,,... introducerea noastră în cauză în faza executării hotărârii date în recurs în primul ciclu procesual, ne pune în imposibilitatea de a formula apărări de fond sau de a valorifica apărări şi astfel fiind lipsiţi de dreptul la apărare, aşa cum este el prevăzut de Carta Drepturilor Omului, de Constituţia României şi de C. proc. civ..", nu pot fi validate.

Din analiza înscrisurilor existente la dosarele cauzei, atât a celor din primul ciclu procesual, cât şi a celor din al doilea ciclu procesual, rezultă că pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei a fost introdusă în cauză prin încheierea de şedinţă din data de 3 aprilie 2018 faţă de împrejurarea că prin cererea precizatoare reclamantul Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic a adus la cunoştinţă instanţei că OIPOSDRU-CNDIPT nu mai asigură îndeplinirea funcţiei de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman, în cauză având caliatea de pârăt Ministerul Educaţiei-Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman.

În sensul celor dispuse de instanţa fondului, pârâta Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei a formulat apărări în cauză, a depus obiecţiuni la raportul de expertiză, astfel încât nu se poate în niciuna dintre situaţii aprecia că nu a beneficiat de toate garanţiile procesuale prevăzute de actele normative în vigoare sau că i-ar fi fost afectat dreptul la un proces echitabil.

În ceea ce priveşte criticile recurentului pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene) vizând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, Înalta Curte le va respinge, de asemenea, ca neîntemeiate, cu consecinţa menţinerii soluţiei pronunţate de prima instanţă, reţinând următoarele:

Chiar dacă pârâtul Ministerul Fondurilor Europene nu este emitentul actelor administrative atacate în cauză, atât timp cât acestea privesc un contract de finanţare încheiat în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, indiferent că organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune, Înalta Curte reţine că, potrivit contractului de finanţare nr. x, atât OIPOSDRU MEN cât şi, în egală măsură, AMPOSDRU au competenţa şi chiar obligaţia verificării tuturor operaţiunilor efectuate pentru implementarea proiectului, a cererilor de rambursare intermediară/finală etc. respectiv obligaţia monitorizării din punct de vedere tehnic şi financiar în vederea asigurării legalităţii, regularităţii, conformităţii şi realităţii tuturor activităţilor aferente implementării proiectului, fiind creditorii creanţei bugetare constatate conform procesului-verbal atacat.

Conform acordurilor de delegare, AMPOSDRU poartă responsabilitatea finală a implementării POSDRU şi poate verifica utilizarea fondurilor comunitare în scopul validării cheltuielilor declarate deja eligibile de către Organismul Intermediar.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. potrivit cărora "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", motiv invocat de recurentul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene), Înalta Curte îl apreciază ca nefondat.

Recurentul - pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (anterior Ministerul Fondurilor Europene) a afirmat, în susţinerea ipotezei privind nemotivarea, că instanţa de fond, în rejudecare, nu face altceva decât să reia considerentele şi dispozitivul din sentinţa civilă nr. 417/11.09.2018.

Contrar susţinerilor recurentului, argumentele invocate în susţinerea acestui motiv de casare nu pot fi apreciate ca fiind contradictorii sau străine de natura cauzei.

Recurentul-pârât a mai invocat în memoriul de recurs faptul că judecătorul fondului nu şi-a exercitat rolul activ în vederea aflării adevărului, în sensul că a reţinut concluziile raportului de expertiză, fără a avea în vedere obiecţiunile formulate.

Aceste critici sunt nefondate.

Potrivit art. 22 alin. (2) C. proc. civ., de care se prevalează pârâtul, "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc."

Prin urmare, textul legal evidenţiat consacră posibilitatea judecătorului, ca în realizarea dezideratului aflării adevărului în cauză şi aplicării corecte a legii, să pună în dezbaterea părţilor orice împrejurări de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere. Însă, acest drept procesual nu poate fi exercitat cu privire la cadrul procesual fixat de reclamant, sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, prin punerea în discuţie a necesităţii formulării unor cereri sau apărări suplimentare, fără ca prin aceasta să nu intre în conflict cu alte principii fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al disponibilităţii prevăzut de art. 9 C. proc. civ., sau al dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 C. proc. civ. şi art. 6 din C.E.D.O., în componenta sa referitoare la egalitatea de arme.

Faptul că instanţa a apreciat sau nu utilitatea unor probe nu poate fi în niciun caz imputat acesteia ca şi o încălcarea a dreptului la apărare sau la un proces echitabil, faţă de dispoziţii art. 264 C. proc. civ. potrivit cărora "În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.".

Sarcina aprecierii probelor revine instanţei, care va trebui să analizeze toate probele administrate, atât în mod individual, cât şi în ansamblul lor. Urmare a analizei efectuate, motivat, instanţa va putea înlătura anumite probe în funcţie de utilitatea lor, de convingerea pe care acestea i-o creează, de conduita părţilor, manifestată cu privire la proba în cauză, ceea ce înseamnă că o atare măsură procesuală este lăsată la aprecierea judecătorului.

Totodată, astfel cum s-a pronunţat şi practica judiciară în materie, probele aflate la dosar se vor aprecia ţinându-se seama şi de refuzul nejustificat al unei părţi de a prezenta probele scrise certe, a căror administrare nu poate avea loc decât cu acordul ei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte conchide că nefondat reclamă pârâtul în calea de atac, încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Totodată, se constată că prin argumentele aduse de recurent pe această cale se invocă în esenţă o eventuală greşită interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar motivarea contradictorie sau existenţa unor motive străine de natura cauzei nu poate fi reţinută raportat la sentinţa atacată.

În ceea ce priveşte criticile recurentelor - pârâte întemeiate pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să le analizeze în mod unitar şi să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Aşadar, între Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", în calitate de furnizor de ajutor de stat S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanţare înregistrat la DGAMPOSDRU cu nr. x/01.06.2010, pentru implementarea proiectului ID x - "Calificare a 22 de angajaţi în meseria de bucătar, codul SMIS 24367", ca urmare a evaluării cererii de finanţare depusă în cadrul cererii de propuneri proiecte nr. 76, proiectul având perioada de implementare 01.07.2010 - 31.03.2011.

Conform Raportului de Audit de Sistem nr. 1445/2012 al Comisiei Europene (constatarea 18) şi Raportului de Audit de Sistem 51391/2012 al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României (constatarea 4) s-a constatat faptul că pe parcursul implementării proiectului au fost validate cheltuieli care contravin prevederilor art. 39 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).

În conformitate cu prevederile art. 18 si art. 20. din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările completările ulterioare, a fost întocmită suspiciunea de neregulă cu privire la posibilele sume afectate de nereguli din cadrul proiectului x.

Echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări documentare faptice a cazului de suspiciune de neregulă înregistrată cu nr. x/19.11.2015, suspiciune de neregulă prin care s-au retinut urmätoarele:

"Au fost încălcate prevederile Ghidului Solicitantului 2009 - secţiunea 13.2 lit. h) - alte cheltuieli suplimentare în valoare de 5% din costurile prevăzute la lit. a) - f) aprobate în cadrul schemei de ajutor de stat pentru formarea profesională general şi specific reprezentând: cheltuieli cu personalul, cheltuieli aferente managementului de proiect, taxe, cheltuieli financiare şi juridice, cheltuieli de informare publicitate.

Cheltuieli încadrate pe linia de cheltuieli h) "alte cheltuieli suplimentare" în bugetul proiectului, care a fost modificat prin act adiţional ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 849/17.12.2010 a Ordinului nr. 1652/30.11.2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexă la contractul de finanţare încheiat pentru proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă, denumită "Bani pentru completarea echipei", al schemei de ajutor de stat pentru formare profesională general şi specific, denumită "Bani pentru formare profesională", al schemei de ajutor de stat de minimis "Bani pentru sănătatea şi siguranţa salariaţilor.

Organismul intermediar nu a avut în vedere faptul că invalidarea sumelor de pe linia h) "alte cheltuieli suplimentare" afectează şi linia de cheltuieli g) "costuri indirect generate", respectiv cheltuieli generale de administraţie, deoarece acestea reprezintă 5% din cheltuielile prevăzute la lit. a) - f) h) închiriere."

În cadrul controlului s-a constatat faptul că urmare a evaluării realizată în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 76, în bugetul iniţial contractat pentru acest proiect, la capitolul "Costuri directe", au fost incluse cheltuieli neeligibile în valoare totală de 3.000.00 RON, reprezentând cheltuieli de tip FEDR iar aceste tipuri de cheltuieli nu fac parte din categoria de cheltuieli eligibile prevăzută la art. 39 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008.

Potrivit prevederilor art. 39 - Ajutoare pentru formare, alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008:

"Costurile eligibile ale unui proiect de ajutor de formare sunt:

a) costurile de personal ale formatorilor;

b) costurile de deplasare ale formatorilor si participanţilor la formare, inclusiv pentru cazare;

c) alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale 9i furnituri direct legate de proiect;

d) amortizarea instrumentelor echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare; 9.8.2008 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 214/35 RO;

e) costul serviciilor de îndrumare şi consiliere privind proiectul de formare;

f) costurile de personal ale participanţilor la formare şi costurile indirecte generate (costuri administrative, chirie, cheltuieli generate) până la valoarea totalului altor costuri eligibile menţionate la lit. a)-e).

In privinţa costurilor de personal ale participanţilor la formare, se iau în considerare numai orele în care participanţii participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare."

Ulterior, prin actul adiţional nr. x/25.05.2011, beneficiarul a solicitat modificarea formatului bugetului contractului de finanţare ca urmare a prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei protecţiei sociale nr. 1652/2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexă la contractul de finanţare încheiat pentru proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă, denumită "Bani pentru completarea echipei", al schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică, denumită "Bani pentru formare profesională", schemei de ajutor de minimis "Bani pentru sănătatea şi siguranţa salariaţilor".

Actul adiţional nr. x a fost respins deoarece a fost depus în afara perioadei de implementare.

Totodată, beneficiarul a efectuat cheltuieli de tip FEDR în valoare de 3,000.00 RON le-a solicitat la rambursare în cererea de rambursare nr. l. Aceste cheltuieli au fost invalidate de CNDIPT OIPOSDRU.

Ordinul nr. 1652/2010 la art. 3 alin. (1) prevede că:

"1) În termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin, beneficiarii semnatari ai contractelor de ajutor de stat din cadrul schemei de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică, denumită "Bani pentru formare profesională - liniile de finanţare nr. x "Programe de mentorat pentru tinerii angajaţi", nr. 76 "Calificarea/recalificarea angajaţilor proprii" şi nr. 77 "Specializarea/Perfecţionarea angajaţilor proprii" - au obligaţia iniţierii unui act adiţional privind modificarea bugetului în conformitate cu formatul standard prevăzut în anexa nr. 2).

Aşadar în cadrul anexei nr. 2 menţionate, punctul h) sunt incluse "Alte cheltuieli suplimentare (maximum 5% din cheltuielile prevăzute la lit. a) - f)".

De asemenea, Ghidul Solicitantului 2010, la art. 13 "cheltuieli eligibile", statuează cu privire la "schema de ajutor de stat pentru formarea profesională generală şi specifică" că "Procentul din totalul cheltuielilor eligibile care poate fi rambursat întreprinderii beneficiare pentru schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică, este precizat în cadrul Capitolului 11 din Ghid".

Cheltuielile eligibile pentru schema de ajutor de stat pentru formare profesională generală şi specifică sunt:

h) alte cheltuieli suplimentare în valoare de maxim 5% din costurile prevăzute la lit. a) - f) şi care vor cuprinde următoarele categorii de cheltuieli în conformitate cu Ordinul comun MMFES - MEF nr. 3/185/2008;

1. cheltuieli cu personalul - cheltuielile cu personalul propriu al întreprinderii beneficiare implicat în implementarea proiectului (altul decât persoanele angajate participante la cursuri de formare profesională);

În echipa de implementare a unui proiect depus în cadrul schemei de ajutor de stat pentru formarea profesională generală şi specifică vor fi incluse următoarele persoane angajate ale întreprinderii beneficiare, respectiv: manager de proiect; responsabil financiar; responsabil resurse umane.

Cheltuielile cu personalul implicat în echipa de implementare a proiectului, angajat al întreprinderii beneficiare nu vor depăşi media cheltuielilor cu personalul realizat de perspectiva întreprindere în ultimele 6 luni.

2. cheltuielile aferente managementului de proiect - sunt eligibile toate cheltuielile prevăzute pentru această categorie în Anexa 6 a Ordinului comun MMFES - MEF nr. 3/185/2008;

3. taxe - în cadrul acestei categorii sunt eligibile următoarele cheltuieli:

- taxe de certificare a competenţelor (inclusiv taxe de certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale);

- taxe de eliberare a certificatelor de calificare;

- taxe de participare la programe de formare/educaţie.

4. cheltuieli financiare şi juridice - sunt eligibile următoarele cheltuieli:

- cheltuieli aferente deschiderii şi gestionării contului bancar al proiectului;

- costul aferent garanţiilor oferite de bănci sau de alte instituţii financiare;

- audit;

- contabilitate.

5. cheltuieli de informare şi publicitate.

Faţă de aspectele învederate, Înalta Curte constată că, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că "Cheltuielile considerate a fi neeligibile de către Autoritate nu se regăsesc în prevederile Regulamentului CE/2008, însă se regăsesc în legislaţia ulterioară respectiv, Ordinul 1652/2010, Ghidul Solicitantului, care sunt aplicabile proiectului.".

Eronate sunt şi concluziile instanţei de fond în sensul că "Chiar dacă nu a fost încheiat actul adiţional prin care se modifică forma bugetului pentru a fi pusă de acord cu legislaţia ulterioară, acest fapt nu poate conduce la invalidarea dispoziţiilor legale, încheierea respectivului act reprezentând doar o chestiune de formă, ce nu poate afecta substanţa raportului dintre părţi.".

În acest sens, se reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din contractul de finanţare dispun în sensul că în cauză sunt incidente dispoziţiile Cap. I art. 3 coroborat cu art. 38 şi art. 39 din Cap. II secţiunea 8 a Regulamentului CE nr. 800/2008, OMMFPS nr. 309/2009, la care se adaugă întregul set legislativ menţionat la art. 4 din acelaşi contract.

Rezultă de aici că Regulamentului CE/2008 stabileşte un cadru general în ceea ce privesc costurile eligile ale unui proiect şi, nu numai, acestea devenind aplicabile speţei prin dispoziţiile contractuale care guvernează întregul raport juridic din cadrul finanţării, respectiv Contractul finanţare nr. x.

În acelaşi sens, potrivit dispoziţiilor art. 12 - Modificări şi completări la contract, părţile contractante au stabilit că: "Orice modificare a Contractului se va face cu acordul ambelor părţi, prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adţional, cu excepţia modificărilor determinate de schimbări în legislaţia naţională şi/sau europeană care vor fi efectuate unilateral de către AMPOSDRU, prin transmiterea unei notificări în acest sens, fără a fi necesar în prealabil acordul beneficiarului.".

Or, este adevărat că beneficiarul, în speţă societatea reclamantă a solicitat modificarea formatului bugetului contractului de finanţare ca urmare a prevederilor Ordinul nr. 1652/2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexă la contractul de finanţare încheiat pentru proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru ocuparea forţei de muncă, denumită "Bani pentru completarea echipei", al schemei de ajutor de stat pentru formarea profesională generală şi specifică, denumită "Bani pentru formare profesională"şi al schemei de ajutor de minimis "Bani pentru sănătate şi siguranţa salariaţilor", însă actul aditional a fost respins deoarece a fost depus în afara perioadei de implementare.

Or, deşi actul adiţional a fost respins reclamantul a efectuat cheltuieli de tip FEDR în valoare de 3000 RON şi le-a solicitat la rambursare în cererea nr. x, cheltuieli care au fost în mod corect apreciate ca neeligibile.

Concluzionând, arată Înalta Curte că, atât timp cât respectivele sume nu se regăsesc în buget prin forma modificată prin actul adiţional impus de dispoziţiile Ordinul 1652/2010 a contractului de finantare, efectuarea de astfel de cheltuieli de către beneficiar, nu numai că atrage caracterul neeligibil al acestora, dar atrage imposibilitatea beneficiarului de a pretinde respectivele sume, întrucât este în afara cadrului juridic obligaţional al contractului.

În mod greşit instanţa de fond a apreciat faptul că încheierea unui act adiţional reprezintă "doar o chestiune de formă, ce nu poate afecta substanţa raportului dintre părţi", câtă vreme, în aplicarea principiului pacta sunt servanda contractul de finanţare reprezintä legea părţilor fără iar în acesta era stipulat în mod expres în sarcina reclamantului obligaţia încheierea unui act adiţional cu privire la orice modificare a contractului de finanţare, lucru care nu s-a materializat.

Înalta Curte mai reţine că însăşi reclamanta a declarat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că,,... Ordinul 1652/2010 a intervenit pe parcursul derulării acestui contract, la data contractării acest act normativ nu era în vigoare însă potrivit contractului de finanţare se încadrează în categoria legislaţiei incidente în cauză.

La data publicării în Monitorul Oficial a acestui ordin, Proiectul se derulase în proporţie de 50%, cheltuielile ocazionate de derularea sa fiind deja efectuate, nu am iniţiat actul adiţional privind modificarea bugetului în conformitate cu formatul standard prevăzut de anexa nr. 2 şi la 29.12.2010 am înaintat prima cerere de rambursare.

Din istoricul raporturilor contractuale derulate se observă că AMPOSDRU a procedat la data analizării cererilor de rambursare la aplicarea Ordinului 1652/2010, suplinind lipsa actului adiţional." .

Or, este absolut eronat raţionamentul reclamantului în sensul că AMPOSDRU a procedat la data analizării cererilor de rambursare la aplicarea Ordinului 1652/2010, suplinind lipsa actului adiţional.

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond în sensul îndeplinirii condiţionalităţii f+g mai mic a+b+c+d+e, conform art. 39 alin. (4) lit. f) din Regulamentul CE 800/2008, Înalta Curte referitor la aceste cheltuieli, arată că potrivit dispoziţiilor Ordinului nr. 1652/2010 art. 3 alin. (1) şi alin. (2), plus anexele 2 si 5, cuprinse la litera "h", cheltuielile eligibile sunt suma salariilor echipei de management si cheltuielile de publicitate (Bugetul aprobat) a+b+c+d+e+f= 414.677 RON, (a+b+c+d+e+f) x 596= 20.733,85 RON, h-19.892,51 RON, unde "h" se compune din 9.588 RON +7.357,48 RON (sumele cu titlu de salarii, echipa management - 9.588 RON fiind în acest sens validate la Cl şi 7.357,48 RON validaţi la C2 (Scrisori de Informare 1 si 2) precum 2.947,03 RON - cheltuieli de publicitate (Evidenţa cheltuielilor).

Se observă că h mai mic (a+b+c+d+e+f) x 5%.

Cum în mod corect au arătat recurenţii pârâţi, deşi cerinţa este respectată, în tabelul transmis în proiectul de decizie aceasta sumă nu figurează în rubrica corectă.

Punctele "d" - amortizări şi "g" costuri indirecte de administrare + chirii, sunt cuprinse în cadrul "Scrisorilor de Informare" în Capitolul bugetar IV Cheltuieli generale de administraţie.

In urma verificărilor efectuate, rezulta că suma validată în cuantum de 23.264 RON reprezintă în totalitate amortizări (deprecieri).

Faţă de toate acestea, s-a constatat că intimata-reclamantă, în calitate de beneficiar al finanţării, a menţinut în buget cheltuieli în sumă de 22.343.41 RON, sume care nu se regăsesc în categoria cheltuielilor eligibile conform art. 1 alin. (3) din contractul de finanţare cu trimitere expresă la art. 39 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentului (CE) nr. 271/2008 al CE de modificare a Regulamentului CE nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE şi anume "Alte cheltuieli suplimentare'.

La finalul implementării proiectului, suma validată la capitolul "Alte cheltuieli suplimentare" a fost de 19.892.51 RON.

În consecinţă, raportat la formula conform căreia la finalizarea implementării proiectului, trebuie să fie îndeplinită condiţionalitatea conform căreia f+g să fie mai mică decât suma a+b+c+d+e (conform art. 39, (4), lit. f) din Regulamentului CE nr. 800/2008), în considerarea sumelor validate, conform respectivei formule:

- f+g este în cuantum de 215.751,85 RON;

- a+b+c+d+e este în cuantum de 198.925,15 RON.

Or, din evidenţa calculului matematic efectuat şi prezentat în detaliu în pagina 2 si 3 din Decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis, încheiată la data de 31.03.2017 privind proiectul P05DRU/76/2.3/A/61737, cu denumirea "Calificarea a 22 de angajaţi în meseria de bucătar", reiese indubitabil neîndeplinirea condiţionalităţii conform căreia, f+g trebuie sä fie mai mica decât suma a+b+c+d+el (conform art. 39, (4), lit. f) din Regulamentutui CE nr. 800/2008), consecinţa fiind că diferenţa dintre a+b+c+c+d+e si f+g în cuantum de 16.826.70 RON, a fost declarată de către echipa de control ca neeligibilă.

Aşadar, în cauză instanta de fond a aplicat greşit prevederile art. 39 alin. (4) lit. f) din Regulamentului CE nr. 800/2008.

În egală măsură, Decizia de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanţate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis, încheiată la data de 31.03.2017 respectă termenul de prescripţie menţionat de legiuitorul naţional, respectiv 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, "dreptul de a stabili creanţă bugetară se prescrie în termen de 5 ani, de la 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public intermediar prin emiterea declaraţiei fiscale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare".

În prezenta cauză data de închidere a POSDRU nu a fost stabilită în anul 2013, aşa cum susţine reclamanta, ci, în conformitate cu Decizia Consiliului Europei din 20.03.2013 (pct. 3), data finală de eligibilitate a cheltuielilor a fost 31 decembrie 2015.

Prin urmare, la data emiterii actului administrativ atacat (31.03.2017), termenul de prescripţie prevăzut de O.U.G. nr. 66/2011 nu era împlinit.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, reţinând ca fiind incident în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 C. proc. civ., va admite recursurile declarate de pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), va casa în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE (fost MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE) şi MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE - DIRECŢIA ORGANISMUL INTERMEDIAR PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN, ca neîntemeiată, menţinând în rest sentinţa recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinţei nr. 404/2021 din data de 13 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE (fost MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE) şi MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE - DIRECŢIA ORGANISMUL INTERMEDIAR PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN, ca neîntemeiată.

Menţine în rest sentinţa recurată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 24 octombrie 2023.