Judge transfer annulled and remanded after CSM applied only non-binding criteria, disregarding seniority and family situation.

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii. Hotărârile contestate

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/28.09.2022, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Hotărârea nr. 2559 din 15 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer formulată.

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/12.10.2022, doamna judecătoria A. a solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Hotărârea nr. 2811 din 17 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer.

În motivarea ambelor hotărâri, secţia pentru Judecători a avut în vedere, în esenţă, prevederile art. 60 alin. (1), art. 612 din Legea nr. 303/2004, situaţia posturilor vacante la Judecătoria Dej, volumul de activitate la instanţele implicate şi motivele de ordin personal invocate prin cererile de transfer.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestor hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestaţie, solicitând, în principal, anularea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, hotărârea din etapa 1 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022, publicată pe site-ul CSM în data de 10.01.2023, iar, în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 2811/17.11.2022 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, hotărâre din etapa 2 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022 publicată pe site-ul CSM la data de 11.01.2023 şi obligarea intimatului CSM la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat, în esenţă, următoarele:

A avut calitatea de auditor de justiţie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii din data de 01.01.2016 până la data de 01.01.2018 când a fost numită în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de judecător stagiar, aspect ce rezultă din Hotărârea Plenului CSM nr. 1210/24.11.2015 prin care s-a procedat la validarea rezultatelor concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, organizat în perioada 30.06.2015-06.10.2015.

A avut calitatea de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Satu Mare începând cu data de 01.01.2018 până la data de 16.04.2019, când a fost numită în funcţia de judecător definitiv în cadrul Judecătoriei Dej, din raza Tribunalului Cluj. Aceste aspecte rezultă din Hotărârea Plenului CSM nr. 1479/19.12.2017 prin care s-a procedat la numirea absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2017, în funcţia de judecător/procuror stagiar şi Decretul de numire în funcţie nr. 226/12.04.2019.

La momentul numirii în funcţia de judecător, în anul 2019, la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca nu a existat niciun loc vacant, astfel că nu exista posibilitatea de a opta pentru un loc în cadrul acestei instanţe.

În prezent locuieşte împreună cu soţul său B. şi cu fiica sa C. în municipiul Cluj-Napoca.

În toată perioada în care a activat efectiv la Judecătoria Dej, adică timp de aproape 3 ani, a făcut naveta între Cluj-Napoca - Dej, dus-întors. Distanţa dintre locuinţa sa şi Judecătoria Dej este de aproximativ 66 km. Astfel, în zilele corespunzătoare, a parcurs cu maşina o distanţă de 132 km, în cel mai bun caz în aproximativ 2 ore şi 30 de minute (dus-întors).

De la momentul numirii în funcţia de judecător definitiv şi până în prezent a formulat cereri de transfer de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca, iar nu şi la altă instanţă, la fiecare sesiune de transfer organizată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate aceste cereri de transfer i-au fost respinse motivat, în esenţă, de faptul că de la Judecătoria Dej exista alt coleg care a formulat cerere de transfer, coleg având o vechime mai mare, motiv pentru care are prioritate la transfer.

Consideră că hotărârile atacate, respectiv Hotărârea nr. 2559/15.11.2022 şi Hotărârea nr. 2811/17.11.2022 ale secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sunt nelegale şi netemeinice, nefiind respectate criteriile prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În drept, au fost invocate prevederile art. 60 - 61 indice 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile art. 29 alin. (4) şi (7) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Apărarea formulată de intimat

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte urmează a admite contestaţia, având în vedere următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/28.09.2022, contestatoarea A., judecător la Judecătoria Dej, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca,

În motivarea cererii, doamna judecător A. a invocat motive de ordin profesional şi personal, respectiv faptul că îşi manifestă disponibilitatea de a activa în orice secţie, complet sau compartiment la Judecătoria Cluj-Napoca, locuieşte împreuna cu soţul şi fiica minoră în municipiul Cluj-Napoca, în prezent se află în concediu pentru creşterea copilului, începând cu data de 19.08.2022, iar distanţa dintre localităţile Dej şi Cluj-Napoca este de 66 de kilometri.

Prin Hotărârea nr. 2559/15.11.2022, contestată în prezenta cauză, intimatul secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A..

Secţia pentru judecători a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare, prin raportare la criteriile legale, anume, cele prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, care nu au o ordine de prioritate şi reclamă o evaluare comparativă şi cumulativă, precum şi prin raportare la necesitatea menţinerii unui echilibru între interesul public - buna funcţionare a instanţelor implicate - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat al persoanei care a formulat cererea de transfer.

Astfel, secţia pentru judecători a observat faptul că în prima sesiune de transferuri, 3 judecători din cadrul Judecătoriei Dej au solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv contestatoarea A., AMM şi D., care la acel moment era delegată la instanţa la care a solicitat transferul.

Secţia pentru judecători a apreciat că, în vederea asigurării menţinerii bunei funcţionări a Judecătoriei Dej, era oportun transferul a 2 judecători de la instanţa menţionată. Analizând concomitent cele 3 cereri menţionate anterior, în raport de motivele invocate de solicitanţi, precum şi în raport de criteriile prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data emiterii hotărârii contestate, criterii care nu au o ordine de prioritate şi reclamă o evaluare comparativă şi cumulativă, reţinând aspectele detaliate de Curtea de Apel Cluj în avizele exprimate, secţia pentru judecători a apreciat că erau prioritare cererile de transfer formulate de doamnele judecător AMM, avizată favorabil de Curtea de Apel Cluj, faţă de motivele detaliate de doamna judecător în cuprinsul cererii de transfer, şi de doamna judecător D., măsura admiterii transferului acesteia fiind menită inclusiv să asigure continuitatea completurilor în cadrul cărora îşi desfăşura activitatea şi a cărei cerere a fost avizată favorabil de Curtea de Apel Cluj.

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/12.10.2022, contestatoarea, judecător la Judecătoria Dej, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca, reiterând motivele din cererea anterioară, înregistrată la intimat sub nr. x/28.09.2022.

Prin Hotărârea nr. 2811/17.11.2022, contestată, de asemenea, în prezenta cauză, intimatul secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A..

Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea a solicitat în principal, anularea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, hotărârea din etapa 1 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022, publicată pe site-ul CSM în data de 10.01.2023, iar, în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 2811/17.11.2022 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, hotărâre din etapa 2 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022 publicată pe site-ul CSM la data de 11.01.2023 şi obligarea intimatului CSM la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

Din actele dosarului, constată Înalta Curte că, la momentul soluţionării celor două cereri de transfer formulate, doamna judecător A. avea o vechime de 6 ani şi 9 luni în funcţia de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiţie), dintre care 3 ani şi 5 luni la Judecătoria Dej.

Conform evidenţelor direcţiei de resort, la Judecătoria Dej, instanţa de la care aceasta a solicitat transferul, dintre cele 8 posturi de judecător prevăzute în schemă, era vacant un post, pentru care s-a aprobat ocuparea în condiţiile art. 134 indice 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, exista un post temporar vacant, ocupat pe perioadă nedeterminată, iar un judecător era delegat la altă instanţă.

În anul 2021, la Judecătoria Dej, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 640, comparativ cu media naţională de 1085, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 483, comparativ cu media naţională de 855.

Conform evidenţelor aceleiaşi direcţii, la Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa la care contestatoare a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau vacante 5 posturi, dintre care 2 posturi începând cu data de 15.11.2022, fiind utile pentru sesiunea de transferuri în discuţie 4 posturi, 2 judecători erau delegaţi la alte instanţe, 3 judecători erau delegaţi de la alte instanţe, existau 2 posturi temporar vacante, ocupate în condiţiile art. 134 indice 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar un judecător se afla în concediu fără plată.

La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2021, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 948, comparativ cu media naţională de 1085, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 898, comparativ cu media naţională de 855.

Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca au avizat nefavorabil transferul doamnei judecător A., iar Judecătoria Dej a avizat favorabil transferul.

În drept, procedura transferului judecătorilor este reglementată de art. 60 - 61 indice 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la momentul emiterii celor două hotărâri contestate în prezenta cauză.

Potrivit art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele consultative motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau al completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială."

Potrivit art. 61 indice 1 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată în condiţiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător."

Totodată, potrivit art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători.

(8) Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia.

(9) Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia prevăzută la alin. (7) este definitivă."

Înalta Curte observă că, secţia pentru judecători a soluţionat prima cerere de transfer formulată de contestatoare, prin raportare exclusiv la un singur criteriu din cele zece reglementate lege, şi anume criteriul privind motivele cuprinse în avizele consultative şi punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1), criteriu reglementat de art. 61 indice 2 lit. a) din Legea nr. 303/2004, fără a examina în vreun fel şi celelalte criterii reglementate de lege, şi fără a analiza punctual vreunul din motivele expuse de contestatoare în susţinerea cererii de transfer şi, în consecinţă, fără a realiza o punere în balanţă a interesului privat al solicitantului cu cel public al administrării justiţiei.

Astfel, deşi în motivarea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022, prin care a fost respinsă cererea de transfer a contestatoarei în prima etapă a sesiunii de transfer din toamna anului 2022, secţia pentru judecători a reţinut expres că aceste criterii prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare nu au o ordine de prioritate şi reclamă o evaluare comparativă şi cumulativă, în realitate, în soluţionarea cererii de transfer nu s-a realizat efectiv o evaluare comparativă şi cumulativă, ci s-a dat eficienţă unui singur criteriu, cel privind motivele cuprinse în avizele consultative motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1), criteriu reglementat de art. 61 indice 2 lit. a) din Legea nr. 303/2004, cu nesocotirea celorlalte criterii prevăzute de lege, reglementate de art. 61 indice 2 lit. b)-j) din Legea nr. 303/2004, îndeosebi a criteriilor privind vechimea şi situaţia personală, deşi avizul nu este unui obligatoriu, ci consultativ.

Din cuprinsul motivării hotărârii contestate rezultă că s-a ţinut cont numai de faptul că dintre cei 3 judecători de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca, care au formulat cerere de transfer, doar contestatoarea a primit aviz negativ, fără a se arăta însă, în ce constă, aspectele punctuale expuse de Curtea de Apel Cluj care au determinat acordarea avizelor în sensul amintit, şi că, doamna judecător D. este delegată la instanţa la care a solicitat transferul.

În primul rând constată Înalta Curte că, delegarea prealabilă nu constituie, conform condiţiilor legale mai sus arătate, un criteriu pentru transfer.

În al doilea rând, observă Înalta Curte că, dintre cei 3 judecători de la Judecătoria Dej care au formulat cerere de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, contestatoarea are vechimea cea mai mare, aspect ce rezultă din decretele de numire în funcţie, doamna judecător AMM şi doamna judecător D. fiind numite în funcţie în data de 12.10.2020, aşa cum reiese din Decretul de numire în funcţie nr. 646/2020 şi Decretul de numire în funcţie nr. 637/2020.

La momentul soluţionării primei cereri de transfer a contestatoarei, aceasta avea o vechime de 6 ani şi 9 luni în funcţia de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiţie), dintre care 3 ani şi 5 luni la Judecătoria Dej, instanţa de la care a solicitat transferul, spre deosebire de colegele sale, doamna judecător AMM şi doamna judecător D., care aveau o vechime de 5 ani şi 9 luni în funcţia de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiţie), dintre care 1 an şi 11 luni la Judecătoria Dej.

Acest criteriu obiectiv, al vechimii în funcţia de judecător, nu a fost avut în vedere de către intimat, şi nu a fost menţionat în hotărârea contestată, cu ocazia analizei comparative a cererilor de transfer formulate.

Reiese, astfel, că nu au fost avute în vedere, analizate ori comparate criteriile reglementate de art. 61 indice 2 lit. c)-f) din Legea nr. 303/2004, respectiv vechimea în cadrul secţiei sau al completului corespunzător specializării, vechimea la instanţa de la care se solicită transferul, vechimea efectivă în funcţia de judecător şi vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul.

Din perspectiva celorlalte criterii reglementate de art. 61 indice 2 lit. b), lit. g), lit. h) şi i) din Legea nr. 303/2004 situaţia celor trei judecători de la Judecătoria Dej este similară sau, după caz, identică.

Astfel, din perspectiva criteriului privind volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora, situaţia este identică având în vedere că cei trei judecători au solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

De asemenea, din analiza hotărârilor de transfer rezultă că cei trei judecători şi-au manifestat disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant, că au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca şi efectuează naveta, alocând un interval semnificativ de timp acestei activităţi.

Cât priveşte criteriul privind starea de sănătate şi situaţia familială, reţine Înalta Curte că, doamna judecător A. este căsătorită, la momentul formulării cererii are un copil cu vârsta sub un an, şi se află în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani începând cu data de 19.08.2022.

La rândul său doamna judecător AMM este căsătorită, are un copil în vârstă de aproximativ 1 an şi 4 luni şi se află în prezent în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, aspect ce rezultă din Hotărârea de transfer nr. 2561/15.11.2022 .

Cu toate acestea deşi situaţia celor două colege judecător este similară, ambele sunt căsătorite, au câte un copil minor în întreţinere şi ambele se află în concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, cu ocazia soluţionării cererii de transfer s-a dat prioritate cererii formulate de doamna judecător AMM, în detrimentul cererii contestatoarei, deşi aceasta avea a vechime mai mare în funcţia de judecător (6 ani şi 9 luni vs. 5 ani şi 9 luni), o vechime mai mare la instanţa de la care a solicitat transferul (3 ani şi 5 luni vs. 1 an şi 11 luni).

În ceea ce priveşte cea de a doua etapă de transfer, în care a fost admisă o cerere de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, aspect ce reiese din ordinea de zi soluţionată din data de 17.11.2022, fiind transferat domnul judecător E. de la Judecătoria Târgu Mureş, dosar, Înalta Curte reţine următoarele aspecte:

Domnul judecător E. a fost numit în funcţia de judecător definitiv în data de 26.04.2021 potrivit Decretului de numire în funcţie nr. 384/2021. Astfel, domnul judecător are o vechime de 4 ani şi 9 luni în funcţia de judecător, inclusiv perioada de auditor de justiţie, dintre care 1 an şi 5 luni la Judecătoria Târgu Mureş.

Potrivit Hotărârii de transfer nr. 2817/17.11.2022, dosar, în anul 2021, la Judecătoria Târgu Mureş, unde funcţiona ca judecător domnul E., încărcătura cauzelor/judecător a fost de 867, comparativ cu media naţională de 1085, iar încărcătura/schema a fost de 715, comparativ cu media naţională de 855.

În raport de cele menţionate anterior, observă Înalta Curte că, în privinţa soluţionării celei de a doua cereri de transfer formulată de contestatoare, de asemenea, nu au fost luate în considerare criteriile obiective precum, vechimea în funcţia de judecător, vechimea la instanţa de la care se solicită transferul şi volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul, întrucât, în etapa a doua a Sesiunii de transfer organizată de intimat, a fost transferat un judecător cu o vechime în funcţia de judecător mai mică decât cea a contestatoarei, de la o instanţă cu o încărcătură mai mare, decât cea de la care contestatoarea a solicitat transferul.

Faţă de aceste considerente învederate anterior, constatându-se nelegalitatea celor două hotărâri atacate, din perspectiva aplicării criteriilor prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 şi art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite contestaţia urmând a se anula hotărârile contestate şi va obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârilor nr. 2559 din 15 noiembrie 2022 şi nr. 2811 din 17 noiembrie 2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.

Anulează hotărârile contestate şi obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.