Mayor loses conflict-of-interest challenge; court upholds incompatibility finding despite formal revocation from administrator role.

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.10.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/20.09.2021 întocmit de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 42 din 10 februarie 2022, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 24.02.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 109 din 4 mai 2022, Curtea a respins acţiunea reclamantului, ca nefondată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamantul B. a formulat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei formulate împotriva Raportului de evaluare nr. x/20.09.2021 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

În susţinerea recursului, a apreciat recurentul că instanţa a interpretat greşit dispoziţiile art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, dispoziţii care prevăd ca funcţia sau calitatea să fie exercitată efectiv. Astfel, a depus la dosar Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. 1/12.01.2015 prin care a fost revocat din funcţia de administrator al S.C. C. S.R.L. şi a făcut dovada că nu a exercitat niciun fel de activităţi în societate aşa cum rezultă din actele depuse la dosar de către intimata Agenţia Naţională de Integritate.

C. S.R.L., după cum rezultă din actele depuse chiar de intimată la dosar, nu a avut activitate în perioada 2016-2020, neavând relevanţă faptul că activitatea societăţii se rezuma la depunerea bilanţurilor contabile şi a declaraţiilor fiscale de către noul asociat unic/administrator D. prin intermediul contabilului autorizat să semneze/ştampileze actele. D. este persoana care din neglijenţă a înregistrat doar la data de 02.11.2021 la Oficiul Registrului Comerţului Sibiu hotărârea de revocare din funcţie.

Astfel, nu se poate considera că au fost încălcate dispoziţiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, pentru că Hotărârea AGA nr. 1/12.01.2015 a fost anterioară date de 24.06.2016, data validării mandatului de Primar al Comunei Râul Sadului.

3. Apărările formulate

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte, analizând sentinţa atacată, actele şi lucrările dosarului şi dispoziţiile legale incidente, în raport cu argumentele invocate prin recurs şi prin întâmpinare, apreciază că recursul este nefondat, neputându-se reţine incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 sau 8 C. proc. civ. invocate de recurent.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul a supus controlului de legalitate Raportul de evaluare nr. x/20.09.2021 prin care Agenţia Naţională de Integritate a reţinut situaţia de incompatibilitate în ceea ce-l priveşte, prin încălcarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenire şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât, pe perioada exercitării mandatului de primar 2016-2020, a exercitat, simultan cu funcţia de Primar al Comunei Râu Sadului, judeţul Sibiu, şi funcţia de administrator al S.C. C. S.R.L..

Prima instanţă a respins acţiunea şi a constatat legalitatea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

1.1. În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a invocat formal acest motiv de nelegalitate, fără a dezvolta niciun argument care să se circumscrie acestuia.

De altfel, lecturând considerentele sentinţei recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei şi limitele în care a fost învestită, prima instanţă a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii.

Judecătorul a explicat soluţia pronunţată în dispozitiv prin argumente de fapt şi de drept care demonstrează că acesta a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri şi a explicat raţionamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia respingerii acţiunii, ca neîntemeiată.

1.2. Analizând sentinţa atacată prin raportare la cel de-al doilea motiv de casare invocat, astfel cum este reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nici acest motiv de nelegalitate nu este incident în cauză.

Recurentul a invocat, în esenţă, interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 de vreme ce prin Hotărârea AGA nr. 1/12.01.2015 a fost revocat din funcţia de administrator al societăţii şi a făcut dovada că nu a exercitat activităţi în cadrul acesteia.

Potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în vigoare în perioada evaluată, funcţia de primar este incompatibilă cu exercitarea funcţiei de administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990.

Înalta Curte reţine că nu sunt fondate alegaţiile recurentului în sensul că a făcut dovada că nu ar fi exercitat efectiv funcţia de administrator în cadrul societăţii după data emiterii Hotărârii AGA nr. 1/12.01.2015 şi că societatea nu ar mai fi desfăşurat vreun fel de activitate.

Într-adevăr, din interpretarea teleologică şi sistematică a prevederilor Legii nr. 161/2003, act normativ prin care, conform chiar titulaturii sale, au fost reglementate măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, rezultă că raţiunea instituirii regimului incompatibilităţilor este aceea de a preveni apariţia unor situaţii în care exercitarea unei demnităţi ori funcţii publice simultan cu exercitarea unei funcţii sau desfăşurarea unei activităţi în cadrul unei entităţi de drept privat, ar putea influenţa decizia pe care un oficial o adoptă în exercitarea competenţelor sale legale.

Ca urmare, după cum s-a reţinut în practica recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numai exercitarea simultană a unei demnităţi publice şi a funcţiei de administrator într-o societate comercială determină starea de incompatibilitate, aceasta fiind interpretarea care corespunde scopului legii, acela de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia.

Însă, contrar susţinerilor recurentului, care afirmă că bilanţurile contabile şi declaraţiile fiscale ar fi fost depuse de noul asociat unic/administrator D. prin intermediul contabilului autorizat, din actele depuse la dosar se constată că bilanţurile contabile aferente anilor 2016-2020 (balanţele de verificare aflate la filele x verso-71 dosarul Tribunalului Sibiu) şi tabelele cu activele imobilizate au fost semnate de administrator E..

Deci, recurentul-reclamant, în perioada 2016-2020, a îndeplinit/exercitat efectiv atribuţiile funcţiei de administrator în cadrul S.C. C. S.R.L..

De asemenea, balanţele de verificare contabile depuse pentru perioada menţionată (rulajul lunar, soldurile finale anuale) dovedesc faptul că C. S.R.L. a avut activitate.

Prin urmare, susţinerile recurentului-reclamant nu sunt apte a dovedi nelegalitatea hotărârii recurate, care este pronunţată şi motivată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru cele reţinute anterior, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 109 din 4 mai 2022 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.