Mootness of demand to compel inclusion of medication in public reimbursement list due to subsequent administrative amendment rendering action lacking in interest.

Şedinţa publică din data de 28 iunie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin contestaţia formulată la data de 22 septembrie 2021 sub nr. x/2021 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Ministerul Sănătăţii să se dispună, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar ductal invaziv, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 95/2022 pronunţată la 1 aprilie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, invocată de aceştia, a respins excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Din România şi a obligat pârâţii, potrivit competenţelor legale ale fiecăruia în parte, la iniţierea, parcurgerea şi finalizarea procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA) în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, pentru indicaţia de carcinom mamar ductal invaziv.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civilă nr. 95/2022 pronunţată la 1 aprilie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Guvernul României solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Naţională de Asigurări a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a susţinut că în mod eronat a fost respinsă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competenţa nu aparţine C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asiguraţii şi cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale şi mai mult decât atât, în sfera de competenţă a CNAS nu intră nicio atribuţie cu privire la extinderea indicaţiilor unui medicament aflat deja în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

b) Pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a indicat incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ. şi a precizat că potrivit dispoziţiilor legale în vigoare nu are calitate procesuală pasivă, că hotărârea nu este motivată şi judecătorul cauzei şi-a depăşit competenţa conferită puterii judecătoreşti, iar soluţia pronunţată nu corespunde realităţii de drept a speţei, instanţa de fond nu a observat că nu are competenţă de includere a unor medicamente în listă.

c) Ministerul Sănătăţii în cuprinsul motivelor de recurs solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată. Cererea de recurs este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că din legislaţia în vigoare se poate observa că Ministerul Sănătăţii nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naţionale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătăţii finanţează programele naţionale de sănătate publică, iar CNAS finanţează programele naţionale curative.

d) Guvernul României solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată. Cererea de recurs este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susţinut că în mod eronat instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de Guvernul României şi a admis acţiunea faţă de această autoritate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a capătului de cerere privind includerea în Lista a medicamentului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:

În cauză, reclamanta A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere, prin care a solicitat, în condiţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar ductal invaziv, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Înalta Curte constată că, în prezent, H.G. nr. 720/2008 cuprinde la "Secţiunea DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%"- Secţiunea C2 -DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", la punctul 3 -"Programul naţional de oncologie", poziţia 160, şi medicamentul Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA). Această reglementare a fost introdusă prin art. 1 pct. 5 lit. b) din H.G. nr. 406/25.03.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25.03.2022, ce a intrat în vigoare la data de 01.04.2022.

Totodată, medicamentul Xgeva, are indicaţie terapeutică rambursată conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 564/499/2021 actualizat prin ordinul 1206/233/2022 la data de 26 aprilie 2022 [protocol terapeutic corespunzător poziţiei 313 cod (M05BC04) ].

Faţă de această împrejurare, Înalta Curte apreciază că, sub acest aspect, acţiunea reclamantei a rămas fără interes.

Pentru a statua astfel, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, precum şi cele ale art. 32 şi art. 33 din acelaşi, care reglementează condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune, una dintre acestea fiind cea privind interesul.

În aceste circumstanţe, în ceea ce priveşte interesul intimatei-reclamante în susţinerea capătului de cerere vizând includerea în Listă, Înalta Curte constată că acesta nu mai există.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, în primă instanţă şi în căile de atac şi nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În contextul arătat, se constată că intimata-reclamantă nu mai justifică un interes în susţinerea acţiunii introductive, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituiţi a spera în eventualitatea pronunţării unei soluţii favorabile, atâta timp cât medicamentul fost inclus în sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", secţiunea C2 " DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc.

Prin urmare, întrucât medicamentul Denosumab (cu denumirea comercială XGEVA) a fost inclus în lista solicitată prin prezentul demers judiciar, interesul reclamantei care a solicitat, în principal, includerea pe lista de medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% a unui medicament ce a fost deja inclus, pe parcursul desfăşurării procesului civil, nu mai subzistă.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge, ca lipsit de interes, capătul de cerere privind includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Denosumab (denumire comercială Xgeva) pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar ductal invaziv şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, împotriva sentinţei civile nr. 95/2022 pronunţată la 1 aprilie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând:

Respinge, ca lipsit de interes, capătul de cerere privind includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului DENOSUMAB (denumire comercială XGEVA) pentru indicaţia terapeutică CARCINOM MAMAR DUCTAL INVAZIV.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 28 iunie 2023.