Electoral candidacy filing requirements: discretionary judicial power to join correct defendant and validity of judgments issued without party summons

Şedinţa publică din data de 5 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Sector 1, ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:

1. anularea în tot a Hotărârii nr. 28/01.05.2024 a Biroului Electoral Sector 1 Bucureşti, de respingere a candidaturilor A..;

2. admiterea tuturor candidaturilor acestuia şi obligarea pârâtului să îndeplinească toate procedurile legale pentru înregistrarea şi publicarea lor;

3. anularea în parte a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 7H/02.04.2024 privind documentele pe care trebuie să le conţină dosarele de candidatură care vor fi depuse la birourile electorale de circumscripţie la alegerile locale din anul 2024 - cu privire la articolele prin care se adaugă la lege, prin exces de putere.

Prin sentinţa civilă nr. 3270/04.05.2024 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale cu privire la petitul nr. 3 al acţiunii, a disjuns acest capăt de cerere şi a dispus formarea unui alt dosar, respectiv nr. x/2024 A respins în rest contestaţia, ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 3241/08.05.2024 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a petitului 3 al contestaţiei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Dosarul nr. x/2024 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 14.05.2024.

I.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 862 din 15 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată din oficiu.

S-a respins petitul 3 al contestaţiei privind pe contestatorul A. şi pe intimatul Biroul Electoral Sector 1, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A. criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea recursului prin introducerea în cauză a Biroul Electoral Central (în calitate de emitent al actului administrativ) pentru întregirea cadrului procesual, pentru a se pronunţa o hotărâre în sensul anulării Hotărârii nr. 7H/02.04.2024 în ceea ce priveşte documentele impuse dosarelor de candidatură, respectiv textele prin care se adaugă la Legea nr. 115/2015 (care impun numărul excesiv de copii, îndosarierea, opisurile centralizatoare, care impun limitarea numărului de pagini).

A susţinut recurentul reclamant că prin soluţionarea cererii fără citarea părţilor s-au încălcat grav principiile contradictorialităţii (art. 14 alin. (1), (4), (5) si 6 din C. proc. civ.), al oralităţii (art. 15 din C. proc. civ.), respectării dreptului la apărare (art. 13 din C. proc. civ.) şi dreptului la un proces echitabil (art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituţie, art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), norme de ordine publică (ocrotesc un interes general), a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Procedând astfel, curtea de apel a încălcat normele imperative, de ordine publică, ale art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 (similar art. 78 alin. (2) din C. proc. civ.), care-i impuneau obligaţia de a pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului administrativ cu caracter normativ atacat.

Încălcând normele legale de ordine publică arătate, instanţa fondului a încălcat şi normele art. 161 din Legea nr. 554/2004, evitând astfel soluţionarea fondului cererii şi conducând la tergiversarea întregului proces, prin punerea reclamantului în situaţia de a exercita calea de atac, deşi conform calendarului electoral la data de 9 iunie 2024 se va exercita dreptul de vot în alegerile locale si în cele pentru Parlamentul European, încălcându-se astfel şi dreptul de a fi ales al candidaţilor A.. prevăzut de art. 36 şi 37 din Constituţia României.

În plus s-a arătat că reprezentantul Ministerului Public a solicitat rectificarea citativului cu privire la calitatea procesuală pasivă a Biroului Electoral Central, împrejurare care nu a fost pusă in discuţie de instanţa de fond.

I.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul pârât Biroul Electoral Sector 1 nu a formulat întâmpinare la recursul declarat de recurent.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivul de nelegalitate încadrat în art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat.

În esenţă, recurentul reclamant a susţinut că prin soluţionarea cererii fără citarea părţilor s-au încălcat grav principiile contradictorialităţii (art. 14 alin. (1), (4), (5) si 6 din C. proc. civ.), al oralităţii (art. 15 din C. proc. civ.), respectării dreptului la apărare (art. 13 din C. proc. civ.) şi dreptului la un proces echitabil (art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituţie, art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), norme de ordine publică (ocrotesc un interes general), a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Criticile sunt nefondate.

Potrivit art. 122 alin. (1) din Legea 115/2015: "Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului."

În ceea ce priveşte regulile stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, dispoziţiile art. 999 alin. (2) C. proc. civ. prevăd următoarele:

"Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor. În caz de urgenţă deosebită, ordonanţa va putea fi dată chiar în aceeaşi zi, instanţa pronunţându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii şi actelor depuse, fără concluziile părţilor."

Prin urmare, posibilitatea pronunţării ordonanţei preşedinţiale fără citarea părţilor este clar stabilită de legiuitor.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că recurentul nu invocă propria necitare pentru care ar fi putut într-adevăr justifica o vătămare, ci nepunerea în discuţie a introducerii în proces, în condiţiile art. 161 C. proc. civ. a Biroului Electoral Central, ca emitent al actului administrativ atacat.

"Instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept."

Reţine Înalta Curte că art. 161 C. proc. civ. consacră o facultate, iar nu o obligaţie a instanţei de a introduce în cauză alte subiecte de drept.

Dispoziţiile art. 161 C. proc. civ. nu au rolul de a complini culpa reclamantului în greşita indicare a pârâtului, ci pe acela de a permite punerea în discuţie a introducerii în cauză şi a altor persoane, altele decât pârâtul, care ar putea justifica un interes în cauză.

În realitate, recurentul-reclamant îşi invocă propria culpă în greşita indicare a pârâtului, rolul activ al judecătorului neputând fi extins până la a pune în sarcina acesteia sarcina complinirii carenţelor cererii de chemare în judecată în ceea ce priveşte indicare pârâtului.

Contrar celor susţinute de recurentă, instanţa s-a pronunţat asupra solicitării reprezentantului Ministerului Public de rectificare a citativului cu privire la calitatea procesuală pasivă a Biroului Electoral Central, arătând tocmai că citativul corespunde pârâtului indicat în cererea de chemare în judecată.

În consecinţă, nu se confirmă încălcările regulilor de procedură invocate de recurentul-reclamant.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei nr. 862 din data de 15 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.