Interim relief for 100% compensation of antineoplastic medication: Absence of apparent right due to prior merits judgment

Şedinţa publică din data de 18 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea formulată înregistrată la data de 5 decembrie 2022 sub nr. x/2022 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pe pârâţii: Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 168/F-CONT pronunţată la 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, prin întâmpinare, a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, şi a obligat pârâţii să asigure reclamantului medicamentul Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), până la soluţionarea dosarului nr. x/2022 al acestei instanţe.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 168/F-CONT pronunţate la 14 decembrie 2022 de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

a) În cuprinsul motivelor de recurs Casa Naţională de Asigurări a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a susţinut următoarele:

- în mod eronat a fost respinsă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere că în cauză competenţa nu aparţine C.N.A.S., care nu are raporturi juridice cu asiguraţii şi cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale şi mai mult decât atât, în sfera de competenţă a CNAS nu intră nicio atribuţie cu privire la includere unui medicament în Lista de medicamente aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările si completările ulterioare.

- ANMDRV are competenţa de a emite o decizie de extindere a indicaţiilor unui medicament.

- nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale;

- având în vedere cadrul normativ, în favoarea reclamantului nu există aparenţa de drept şi nici condiţia de neprejudecare a fondului.

b) Pârâtul Ministerul Sănătăţii în cuprinsul motivelor de recurs a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În cuprinsul motivelor de recurs arată că în mod eronat judecătorul fondului nu s-a pronunţat asupra excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii, iar pe fondul cauzei, a solicitat a se observa că Ministerul Sănătăţii nu are temei legal de decontare a unor medicamente ce nu fac parte din programele naţionale de sănătate publică. Astfel, Ministerul Sănătăţii finanţează programele naţionale de sănătate publică, iar CNAS finanţează programele naţionale curative.

Susţine în continuare excepţia inadmisibilităţii ordonanţei preşedinţiale deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 991 C. proc. civ., urgenţa, caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurii care se solicită, neprejudecarea fondului şi aparenţa dreptului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând motivele de recurs formulate, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea, pentru următoarele considerente.

Cu prioritate, se impune a se arăta că majoritatea motivelor de casare circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt comune celor două recursuri promovate, motiv pentru care vor fi analizate împreună având în vedere şi faptul că aceste părţi au aceeaşi poziţie procesuală.

Instanţa de control judiciar constată că argumentele invocate de pârâţi pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în concret recurenţii referindu-se la condiţiile de admisibilitate stabilite de art. 997 şi următoarele C. proc. civ., precum şi ale H.G. nr. 720/2008, OMS nr. 861/2014, Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 564/499/2021 şi Legea nr. 95/2006, criticile formulate fiind fondate.

Cu titlu preliminar, se observă că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie o solicitare formulată în temeiul procedurii ordonanţei preşedinţiale, reglementată de art. 997 şi următoarele C. proc. civ., prin care reclamantul solicită obligarea pârâţilor la asigurarea medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală).

Potrivit art. 997 C. proc. civ.:

"(1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt".

Din aceste dispoziţii rezultă următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanţă preşedinţială: aparenţa de drept în favoarea reclamantului, urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului.

În cadrul ordonanţei preşedinţiale, instanţa de judecată are doar posibilitatea de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparenţa dreptului.

Trebuie precizat că, prin sentinţa civilă 14/2023 pronunţată la data de 09 februarie 2023, Curtea de Apel Piteşti - sectia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022 (ce priveşte fondul cauzei) a hotărât următoarele:

"Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţii. Respinge excepţiile de inadmisibilitate ridicate de Guvern şi de Ministerul Sănătăţii. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului. Respinge excepţia prematurităţii cererii invocată de Ministerul Sănătăţii. Admite excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de Ministerul Sănătăţii şi respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant faţă de acest pârât ca inadmisibilă. Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale."

Nefiind îndeplinită condiţia aparenţei dreptului, este cert că soluţia excedează limitelor ordonanţei preşedinţiale şi nu poate fi confirmată în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că recursurile pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt fondate şi, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea 544/2004 şi art. 497 C. proc. civ., va dispune admiterea acestora, va casa sentinţa atacată, iar, în rejudecare, se va respingere cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamant.

În raport de această soluţie, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 168/F-CONT pronunţată la 14 decembrie 2022 de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 18 mai 2023.