Mootness of delay complaint following statutory compliance with judgment motivation deadline
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the motion for delay (contestație la tergiversare) as having lost its subject matter (râmasă fără obiect), meaning the applicant prevailed in the underlying issue by virtue of the lower court's subsequent compliance, though the specific procedural petition was rejected. The dispute involved a request by a party in a pending administrative case before the Bucharest Court of Appeal to compel the motivation and communication of a judgment pronounced on September 7, 2023, alleging that the statutory deadline for this action had expired twice. The decisive legal basis was Article 522(2)(1) of the Code of Civil Procedure, which governs complaints regarding the expiration of legal deadlines for judgment motivation; however, the court applied Article 32(1)(c) of the same Code, determining that because the lower court had already redacted and communicated the sentence on January 10 and 11, 2024, respectively, the specific legal claim for intervention was moot, leading to the rejection of the motion.
Legislator headnote
AI generatedart. 426 alin. (5) C. proc. civ, art. 522 din C. proc. civ, art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ; Mootness of delay complaint following statutory compliance with judgment motivation deadline: Din economia dispoziţiilor art. 522 din C. proc. civ. rezultă că ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare la dispoziţie pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte, sau, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2024
Asupra contestaţiei la tergiversare de faţă;
1 .Obiectul cererii.
La data de 15 decembrie 2023 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul A. cu privire la dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În temeiul art. 522 şi urm. din C. proc. civ. s-a solicitat să se dispună Curţii de Apel Bucureşti motivarea şi comunicarea hotărârii pronunţate la data de 7 septembrie 2023 într-un termen de 20 de zile, având în vedere că termenul prevăzut de art. 426 alin. (5) C. proc. civ. a fost depăşit de 2 ori.
2. Considerentele Inaltei Curţi asupra contestaţiei la tergiversare
Analizând cu prioritate excepţia lipsei de obiect a contestaţiei la tergiversare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele.
Potrivit art. 522 din C. proc. civ.:
"(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;"
Din economia dispoziţiilor art. 522 din C. proc. civ. rezultă că ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare la dispoziţie pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte, sau, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Înalta Curte reţine că prin adresa comunicată la data de 16 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a comunicat că sentinţa nr. 1795 pronunţată la data de 7 septembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost redactată la data de 10 ianuarie 2024 şi comunicată părţilor la 11 ianuarie 2024.
Reţinând astfel că instanţa de fond a motivat hotărârea vizată de contestaţia la tergiversare întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea a rămas fără obiect, în condiţiile art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., care reglementează una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune ca fiind cea privind formularea unei pretenţii şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei.
În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că a fost realizată pretenţia concretă dedusă judecăţii, astfel că demersul judiciar formulat de petent este la momentul de faţă rămas fără obiect, urmând să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE CONSIDERENTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia la tergiversare formulată de contestatorul A. în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca rămasă fără obiect.
Fără cale de atac.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 18 ianuarie 2024.