Exclusion of appellate court jurisdiction from disputes challenging central electoral bureau orders on local bureau composition

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra contestaţiei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatorii A., B. şi C., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, solicitând:

(i) în principal, anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa, contestaţiile privitoare la componenţa birourilor electorale de circumscripţie locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene.

Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanţa învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, contestatorii au arătat că înţeleg să invoce şi excepţia de nelegalitate faţă de dispoziţia prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.

În motivarea cererii, contestatorii au prezentat argumente în sprijinul caracterului admisibil al contestaţiei. Astfel, expunând conţinutul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi art. 39 alin. (4) şi (5) din acelaşi act normativ, contestatorii au susţinut că împotriva Hotărârilor emise de Biroul Electoral Central se pot formula contestaţii, care cad în competenţa materială de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Textul de lege nu face o distincţie între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central care pot fi contestate.

Totodată, au arătat că, prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central este un act administrativ care, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege, trebuie supus controlului de legalitate al instanţei de judecată.

În ceea ce priveşte prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora hotărârea pronunţată este definitivă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi al locţiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o nouă desemnare, contestatorii au subliniat că aceste prevederi legale au fost interpretate din perspectiva aplicabilităţii lor atât de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii, prin Decizia nr. 16/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69, cât şi de către Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 429/2023 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1174 din 26 decembrie 2023).

Astfel cu privire la posibilitate contestării pe cale judecătorească a Hotărârii BEC, Înalta Curte a statuat prin pct. 69 din decizia RIL nr. 16/2017, "69. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale aleart. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei. Totodată, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004[7], a reţinut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiţie. Aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.". În acelaşi sens a fost şi punctul de vedere al Curţii Constituţionale, care, prin Decizia nr. 429/2023, a înţeles să reamintească opinia sa deja consacrată prin Decizia nr. 325/2004, conform căreia hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative şi nu sunt excluse de la controlul judecătoresc.

În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate, contestatorii învederează că înţeleg să invoce această excepţie în măsura în care instanţa de judecată apreciază că prezenta contestaţie ar fi inadmisibilă din perspectiva punctului 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024. În susţinerea excepţiei de nelegalitate invocă aceleaşi argumente mai sus prezentate, în completare subliniind că a aprecia ca legal un act administrativ unilateral care îngrădeşte accesul liber al justiţie în vederea efectuării unui control de legalitate faţă de un act administrativ emis de o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituţiei României, dar şi a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Conv. EDO. Or, această încălcare flagrantă a textului constituţional privitor la liberul acces la justiţie fără ca Statul Român să fie pe viitor amendat de CEDO pentru nerespectarea unor drepturi fundamentale ale omului, poate fi corectat la acest moment numai prin constatarea nelegalităţii prevederilor pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024.

În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a unei astfel de contestaţii, contestatorii consideră că singura instanţă competentă teritorial şi material să soluţioneze cauza prin raportare la prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar materia procedurilor electorale, care presupune termene scurte, impune soluţionarea cu celeritate a prezentei contestaţii. În măsura în care Înalta Curte apreciază că nu este competentă material să soluţioneze contestaţia, contestatorii apreciază că, în vederea respectării principiului celerităţii, se impune ca soluţia de trimitere la instanţa competentă să se redacteze de urgenţă, iar aceasta să sublinieze şi să impună instanţei de trimitere caracterul urgent de soluţionare a cauzei.

Mai arată contestatorii că Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC impune efectuarea unei noi trageri la sorţi în ceea ce priveşte nominalizarea preşedinţilor şi locţiitorilor de preşedinţi, procedură ce se face de urgenţă, iar pronunţarea unei hotărâri favorabile în prezenta cauză va conduce la ineficacitatea hotărârii. O lipsă de celeritate a soluţionării cauzei va conduce, pe lângă tergiversarea procedurilor electorale, şi la o soluţie de respingere a cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă, în condiţiile în care Biroul Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015, îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Invocă jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi a Curţilor de Apel, prin care contestaţiile în contra hotărârilor Biroului Electoral Central au fost respinse ca fiind formulate împotriva unei părţi lipsite de capacitate procesuală de folosinţă, din cauza dizolvării acestei entităţi constituită cu caracter temporar.

Pe fondul contestaţiei, contestatorii învederează că, prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestaţia şi a dispus desfiinţarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău şi ai Birourilor electrorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Buzău cu judecătorii şi procurorii aflaţi doar în exerciţiu la Tribunalul Buzău şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău şi numai în ipoteza neacoperirii necesarului cu judecători, şi procurori de la judecătoriile şi parchetele arondate circumscripţiei Tribunalului Buzău. În susţinerea acestei soluţii, pârâtul Biroul Electoral Central a indicat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.

În ceea ce priveşte interesul în formularea prezentei contestaţii, contestatorii arată că au formulat cerere către Preşedintele Tribunalului Buzău prin care au solicitat includerea în lista magistraţilor care doresc să participe în calitate de preşedinte sau locţiitor în cadrul Birourilor electrorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Buzău pentru alegerile electorale din iunie 2024, în considerarea faptului că toţi au domiciliul pe raza judeţului Buzău şi deţin calitatea de magistraţi sau asimilaţi magistraţilor în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 alin. (1) şi (2) şi art. 235 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. La data de 14.04.2024 a fost emis Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău prin care s-a stabilit ca A. este numit preşedinte al Biroului de circumscripţie comunală Pătârlagele, B. este numit preşedinte al Biroului de circumscripţie orăşeneacă Nehoiu, iar C. este numit locţiitor de preşedinte al Biroului de circumscripţie orăşeneacă Nehoiu.

Împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024, dar şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024, au formulat contestaţie numiţii D., E., F., G. şi H., apreciind că procedura de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţii de pe raza Judeţului Buzău a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Faţă de această contestaţie, Biroul Electoral Central a apreciat că procedura de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţii de pe raza Judeţului Buzău a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. În susţinerea acestei soluţii Biroul Electoral Central a apreciat că magistraţii prevăzuţi la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 reprezintă magistraţii în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv parchetul de pe lângă acest tribunal. În acest sens, a subliniat că a emis adrese de îndrumare către unele Tribunale din ţară.

Faţă de această interpretare, contestatorii apreciază că Biroul Electoral Central a emis o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În ceea ce priveşte adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire şi prin care oferă o interpretare proprie faţă de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015, consideră contestatorii că acestea nu pot reprezenta un temei de drept valid în raport de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora Biroul Electoral Central are obligaţia legală ca în interpetarea legii electorale să emită o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial. Or, în lipsa existenţei unei astfel de hotărâri care să fi fost publicate în Monitorul Oficial, recomandarea prin care Biroul Electoral Central, exclusiv prin preşedintele său, oferă o interpretare art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu are un caracter legal şi nu poate fi aplicabilă, pârâtul adăugând la lege printr-o procedură neprevăzută de lege.

Contestatorii consideră relevantă împrejurarea că, în două cicluri electorale anterioare - Alegerile electorale locale din 2016 şi Alegerile electorale locale din 2020, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a fost aplicat în litera lui şi nu a necesitat o interpretare nici sistematică şi nici teleologică, în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, fiind desemnaţi ca preşedinţi şi locţiitori de preşedinţi toţi magistraţii ale căror domicilii erau arondate în circumscripţia Tribunalului care efectua repartizarea.

Susţin că prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare şi nu suscită interpretări astfel cum Biroul Electoral Central înţelege să le emită prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024. În ceea ce-i priveşte pe magistraţi, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului se face cu prioritate din lista magistaţilor. Din textul de lege nu rezultă nicio menţiune privitoare la instituţia la care magistraţii îşi exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind preşedinţii şi locţiitorii pentru Birourile electorale de circumscripţie locală fiind cumulativ: calitatea de magistrat şi domiciliu în circumscripţia Tribunalului care efectuează desemnarea.

Contestatorii precizează că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 şi art. 235 din Legea nr. 303/2022, deţin calitatea de magistraţi, ca procuror, magistrat-asistent, personal asimilat magistraţilor având aceleaşi drepturi, obligaţii, interdicţii sau incompatibilităţi ca procurorii şi judecătorii, prin deţinerea funcţiei de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti (Neagu Ionuţ Crisitan), magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (C.), personal asimilat magistraţilor în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov (B.). Totodată, toţi au domiciliu în circumscripţia Tribunalului Buzău, astfel cum rezultă din fotocopiile ataşate cererii.

Apreciază că cel mai important argument privitor la nelegalitatea parţială a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, cu privire la desfiinţarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, este acela că, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central este necompetent să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, competenţă ce cade în sarcina exclusivă a Biroului electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Aşadar, în condiţiile în care contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău nu a fost depusă şi soluţionată de Biroul electoral de circumscripţie judeţeană astfel cum prevede art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central a emis o Hotărâre în ceea ce priveşte desfiinţarea procesului-verbal sus-amintit cu încălcarea normelor speciale de competenţă, şi în acest caz pârâtul adăugând la lege reguli proprii de competenţă în soluţionarea contestaţiei care viza componenţa, constituirea birourilor electorale de circumscripţie locală. Conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 Biroul Electoral Central are competenţă să soluţioneze doar contestaţiile privitoare la modul de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

În concluzie, contestatorii apreciază că Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central este pronunţată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii electorale (Legea nr. 115/2015), precum şi cu încălcarea procedurii de emitere a hotărârilor de interpretare a legii prevăzută de art. 39 alin. (5) din aceeaşi Lege.

2. Cererile de intervenţie formulate în cauză

2.1. La data de 18 aprilie 2024, s-a depus cerere de intervenţie principală de către petenta I., prin care s-a solicitat anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinic şi legal a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău.

Petenta învederează că are calitatea de expert electoral şi că a fost trasă la sorţi în calitate de locţiitor la circumscripţia electorală Murgeşti. Ulterior, în urma cererii formulate, a fost numită în aceeaşi funcţie la circumscripţia electorală Verneşti.

În motivarea cererii, petenta a susţinut că intimatul Biroul Electoral Central a pronunţat hotărârea atacată cu depăşirea competenţei legale prevăzute de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Totodată, hotărârea încalcă şi aplică greşit normele de drept material, întrucât adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire şi prin care oferă o interpretare proprie faţă de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015 nu pot reprezenta un temei de drept valid în raport de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Biroul Electoral Central are obligaţia ca, în interpretarea legii electorale, să emită o hotărârea pe care să o publice în Monitorul Oficial.

2.2. La data de 18 aprilie 2024, s-a depus cerere de intervenţie principală de către petenţii J., K., L., M., N., O., P., Q. şi R., prin care au solicitat:

(i) în principal, anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa, contestaţiile privitoare la componenţa birourilor electorale de circumscripţie locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene.

Au arătat petenţii că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de magistraţi/judecători şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului Buzău, iar prin desfiinţarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de preşedinţi şi locţiitori în birourile de circumscripţie aflate pe raza judeţului Buzău.

În continuare, petenţii au prezentat motive de fapt şi de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. şi C. pe fondul contestaţiei deduse judecăţii, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiţilor D., E., F., G. şi H. în formularea contestaţiei care a dus la pronunţarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost traşi la sorţi de Preşedintele Tribunalului Buzău.

2.3. Cerere de intervenţie în interes propriu au formulat şi petenţii S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. şi CC., depusă tot la data de 18 aprilie 2024, prin care s-a solicitat:

(i) în principal, anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa, contestaţiile privitoare la componenţa birourilor electorale de circumscripţie locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene.

Au arătat petenţii că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de experţi electorali în cadrul AEP Buzău, iar prin desfiinţarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de preşedinţi şi locţiitori în birourile de circumscripţie aflate pe raza judeţului Buzău.

În continuare, petenţii au prezentat motive de fapt şi de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. şi C. pe fondul contestaţiei deduse judecăţii, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiţilor D., E., F., G. şi H. în formularea contestaţiei care a dus la pronunţarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost traşi la sorţi de Preşedintele Tribunalului Buzău.

2.4. La aceeaşi dată, 18 aprilie 2024, au formulat cerere de intervenţie principală şi petenţii DD., EE. şi FF., prin care au solicitat:

(i) în principal, anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa, contestaţiile privitoare la componenţa birourilor electorale de circumscripţie locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene.

Au arătat petenţii că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de asistenţi judiciari şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului Buzău, făcând parte şi din Corpul Experţilor Electorali în cadrul AEP Buzău, iar prin desfiinţarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de preşedinţi şi locţiitori în birourile de circumscripţie aflate pe raza judeţului Buzău.

În continuare, petenţii au prezentat motive de fapt şi de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. şi C. pe fondul contestaţiei deduse judecăţii, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiţilor D., E., F., G. şi H. în formularea contestaţiei care a dus la pronunţarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost traşi la sorţi de Preşedintele Tribunalului Buzău.

2.5. În dosarul Înaltei Curţi a fost depusă, la data de 18 aprilie 2024, de către petenţii GG., HH., II., JJ., KK. şi LL., o cerere de intervenţie accesorie în interesul contestatorilor, prin care s-a solicitat admiterea contestaţiei, astfel cum a fost formulată.

În susţinerea interesului formulării acestei cereri, petenţii au învederat că au fost traşi la sorţi şi desemnaţi preşedinţi ori locţiitori în cadrul birourilor electorale de circumscripţie, iar prin anularea procesului-verbal, această calitate le-a fost revocată. A doua zi după anularea procesului-verbal, Biroul Electoral Central a emis o circulară prin care precizează că tragerea la sorţi pentru desemnarea membrilor B.E.J. se va desfăşura în trei tape şi anume prima oară vor fi desemnaţi judecători/procurori de la Tribunale, în faza a doua experţi electorali şi în faza a treia procurori şi judecători de la judecătorii, ceea ce reprezintă o adăugare la lege şi este în contradicţie cu pct. 3 din dispozitivul Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, prin care se arată că în prima fază birourile electorale de circumscripţie se completează cu judecători şi procurori de la tribunale, iar în a doua fază cu judecători şi procurori de la judecătorii, practic la o zi distanţă Biroul Electoral Central emiţând decizii diferite. În toate celelalte BEJ-uri din România, desemnarea s-a făcut identic cu BEJ Buzău, însă în acele circumscripţii birourile funcţionează în continuare în forma iniţială şi deşi au fost efectuate şi contestaţii (BEJ VÂLCEA şi BEJ GIURGIU), Biroul Electoral Central a respins contestaţiile, deşi era aceeaşi situaţie de fapt.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia formulată, însă a comunicat la dosar înscrisurile ce au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 19H/16.04.2024.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea introductivă de instanţă, contestatorii A., B. şi C. au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024.

Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (5), art. 39 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (4), art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, art. 25 alin. (2) şi alin. (5) şi art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, autoritatea intimată a admis contestaţia, a desfiinţat Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău şi Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău şi ai Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Buzău cu judecătorii şi procurorii aflaţi doar în exerciţiu la Tribunalul Buzău şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău şi, numai în ipoteza neacoperirii necesarului, cu judecători, şi procurori de la judecătoriile şi parchetele arondate circumscripţiei Tribunalului Buzău.

Contestatorii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 raportat la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi au susţinut, în esenţă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, câtă vreme art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu face distincţie între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central, care pot fi contestate.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."

Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte este competentă să soluţioneze doar contestaţiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu şi contestaţiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cum este cazul în speţă.

Opinia contestatorilor asupra competenţei Înaltei Curţi nu poate fi primită, având în vedere că, în materia procedurii electorale, legiuitorul a înţeles să atribuie instanţei supreme o competenţă punctuală, expres prevăzută de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) şi (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluţionării contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea şi completarea Biroului Electoral Central, desemnarea preşedintelui Biroului Electoral Central, a locţiitorului acestuia şi a celorlalţi judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desfiinţare a alianţei electorale.

Or, în prezenta cauză, deşi se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central, actul atacat dispune măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Buzău şi la Birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Buzău, astfel că nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de legiuitor, anterior enumerate, ca fiind date în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că interpretarea eronată pe care contestatorii o fac cu privire la dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se datorează, pe de-o parte, omiterii înţelesului gramatical al termenilor utilizaţi de legiuitor la edictarea normei, iar pe de altă parte, necoroborării tezei finale a alin. (2) atât cu restul alineatului, cât şi cu alin. (1) al aceluiaşi articol. Astfel, legiuitorul a stabilit că Înalta Curte soluţionează contestaţiile "dacă privesc Biroul Electoral Central", sintagmă care, contrar celor afirmate de contestatori, nu se referă la hotărârile emise de intimat cu privire la constituirea birourilor electorale locale, ci doar la cele care îl privesc, adică cele care se referă, conform alineatului anterior, la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central.

Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la termenul în care se pot depune contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale, iar alin. (2) stabileşte procedura de soluţionare a acestor contestaţii, respectiv autoritatea abilitată să le soluţioneze şi termenul de soluţionare, delimitând mai multe situaţii în care procedura de soluţionare este atribuită unor autorităţi distincte, în funcţie de obiectul contestării. Mai exact, contestaţiile se soluţionează (i) de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, (ii) de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, (iii) de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti. În continuarea raţionamentului legiuitorului, ultima teză a alin. (2) - " (...) şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor." trebuie interpretată, în acord cu începutul alineatului respectiv şi cu prevederile alineatului anterior, ca referindu-se la competenţa Înaltei Curţi de a soluţiona contestaţiile referitoare la organizarea şi componenţa Biroului Electoral Central.

În concluzie, raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

În ceea ce priveşte dispoziţiile legii generale în materie, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte competenţa sa în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ, aceasta este circumscrisă soluţionării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte, secţia de contencios administrativ şi fiscal neavând competenţă atribuită de lege ca instanţă de fond.

Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziţii care să acorde Înaltei Curţi competenţa soluţionării prezentei contestaţii, iar legea generală nu-i acordă decât competenţa soluţionării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanţei învestită să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenţei, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestaţiei nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric. Cum intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevede că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Cum toţi cei trei contestatori au domiciliul situat în judeţul Buzău, aflat în raza teritorială a Curţii de Apel Ploieşti, acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu şi va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorii A., B. şi C. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cât despre cererile de intervenţie voluntară, acestea reprezintă cereri incidentale în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., a căror soluţionare, inclusiv sub aspectul admisibilităţii în principiu, revine instanţei competente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorii A., B. şi C. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Pronunţată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ.