Nullity of appeal for failure to articulate specific grounds of cassation rather than reiterating original claims

Şedinţa publică din data de 26 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

1. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal (urmare declinării de la Tribunalul Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 3609 din 19.05.2021) sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, să se constate nerespectarea de către pârât a legii privind majorarea punctului de pensie, astfel cum prevede art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, votată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedintele României.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Guvernul României a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În şedinţa publică din 11 noiembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ca inadmisibilă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 235 din 11 noiembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 235 din 11 noiembrie 2021a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) litera. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de fond în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În speţă, în cadrul cererii de recurs nu a fost indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi nici nu au fost dezvoltate critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile exprese şi limitativ prevăzute ale art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă preluând argumentele dezvoltate în cadrul acţiunii introductive, fără a aduce critici de nelegalitate sentinţei atacate şi fără a indica, în concret, greşelile din raţionamentul primei instanţe.

Reiterarea solicitărilor expuse în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigenţelor cerute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod, iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.

Or, motivele de recurs trebuie să vizeze critica hotărârii judecătoreşti atacate, iar nu doar reiterarea susţinerilor părţii/părţilor cu privire la situaţia de fapt ori probatoriul administrat la judecata în instanţa a cărei hotărâre se atacată.

Ca atare, nu se poate considera că simpla indicare a unor prevederi legale în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ. care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale.

IV. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate şi, constatând că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanţă din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va admite excepţia nulităţii recursului invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, va constata nul recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 235 din 11 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată, din oficiu.

Constată nul recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 235 din 11 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.