Invalidity of zootechnical order requiring deactivation of animals under EU Regulation 1012/2016 without internal transitional basis

Şedinţa publică din data de 26 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, la data de 05.07.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A.J.C.O.C. Caraş-Severin în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională Pentru Zootehnie ’’Prof. Dr. G.K. Constantinescu" (în continuare ANZ), şi A., director general al pârâtei Agenţia Naţională pentru Zootehnie ’’Prof. Dr. G.K. Constantinescu", a solicitat anularea actului administrativ individual intitulat "Notificare" cu nr. x/09.04.2021 comunicat la data de 09 aprilie 2021.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 546 din 14 octombrie 2021, a respins excepţiile prematurităţii şi a lipsei de interes invocate de pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.k. Constantinescu".

A admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul A. şi, în consecinţă, a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A.J.C.O.C. Caraş-Severin în contradictoriu cu pârâtul Agenţia Naţională pt. Zootehnie "Prof. Dr. G.k. Constantinescu" având ca obiect - anulare act administrativ şi a dispus anularea notificării cu nr. x/09.04.2021 emisă de pârâtă.

Totodată, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul A., ca inadmisibilă.

1.3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 546 din 14 octombrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", întemeiat pe dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat, admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei curţii de apel şi, în rejudecare admiterea în tot a acţiunii formulate.

Recurenta- pârâtă a criticat sentinţa atacată, în esenţă, cu privire la modul în care prima instanţă a aplicat dispoziţiile de drept materiale a prevederilor art. 47 din Regulamentul UE nr. 1012/216.

S-a susţinut că prin intermediul Notificării atacate, a dispus ca intimata să inactiveze animalele în legătură cu care au fost descoperite neconformităţi în urma unei verificări dispuse şi efectuate în baza legislaţiei specifice asupra bazei de date administrate de intimată în calitate de societate de ameliorare, precum şi să nu mai utilizeze aceste animale în programele de ameliorare. Ambele solicitări au ca bază legală art. 47 din Regulamentul 1012/2016.

Recurenta -pârâtă a apreciat că ambele măsuri dispuse de autoritatea competentă a statului au suport legal, şi anume prevederile art. 47 din Regulamentul 1012/2016, au conţinut determinat, iar reclamanta, în calitatea sa de societate de ameliorare, ar fi trebuit să cunoască conţinutul acestor măsuri şi modalitatea de punere în aplicare, fiind obligată să aibă angajaţi specialişti în ameliorare, cu cunoştinţe aprofundate în utilizarea platformei proprii, astfel ca rezultatele programului de ameliorare să fie unele corecte.

Prin urmare, motivarea instanţei de fond se bazează şi din acest punct de vedere pe o analiză eronată şi incompletă a prevederilor Regulamentului 1012/2016.

S-a mai susţinut că în mod greşit a reţinut instanţa faptul că Regulamentul nu ar fi aplicabil, în condiţiile în care România nu a adoptat măsuri legislative care să reglementeze situaţia programelor de ameliorare aprobate anterior Regulamentului.

Obligaţia de menţinere şi actualizare permanenta a programelor de ameliorare si a bazei de date vizând registrului genealogic este prevăzută în mod expres în legislaţia naţională, şi anume de art. 24 alin. (5) din Legea 32/2019 a zootehniei. Potrivit acestui act normativ, ia art. 24 alin. (5) se menţionează ca "Societăţile de ameliorare/Exploataţiile de ameliorare recunoscute au obligaţia realizării lucrărilor de selecţie, înfiinţării şi actualizării permanente a bazelor de date, certificării originii animalelor şi eliberării certificatelor zootehnice pentru animalele cuprinse în programul de ameliorare propriu.

Recurenta a mai învederat faptul ca soluţia instanţei de font a avut la baza o surprindere greşită, inclusiv a situaţiei de fapt.

Astfel, Notificarea nr. x/09.04.2021 a fost emisă de către aceasta în urma unei verificări asupra bazei de date administrate de intimată, verificare desfăşurată în deplină legalitate şi în conformitate cu prerogativele date prin lege, în calitate de autoritate competentă a statului în ceea ce priveşte coordonarea şi îndrumarea tehnică la nivel naţional privind exploatarea, ameliorarea şi reproducţia animalelor, ocazie cu care s-a constatat faptul că intimata utilizează în programul său de ameliorare animale în privinţa cărora există lipsă de identitate între informaţiile înscrise pe certificatele tipărite şi infomaţiile existente în baza de date.

Astfel, prin Notificarea atacată s-a adus la cunoştinţa reclamantei o listă a tuturor animalelor în legătură cu care au fost descoperite neconcordanţe.

Recurenta a solicitat, prin Notificare, ca intimata să adopte voluntar măsurile necesare pentru a inactiva animalele care deţin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul 1012/2016, şi a solicitat, de asemenea, ca aceste animale să nu mai fie utilizate în programele de ameliorare, acordând termen de 30 de zile reclamantei pentru a lua aceste măsuri.

În concluzie, autoritatea competentă a statului a efectuat, în virtutea atribuţiilor conferite prin lege un control în urma căruia a constatat anumite neconformităţi, motiv pentru care, în baza art. 47 din Regulamentul 1012/2016 a comunicat intimatei lista cu animalele în privinţa cărora s-au descoperit neconformităţi, iar prin Notificarea transmisă, a oferit acestora posibilitatea de a remedia voluntar respectivele neconformităţile.

1.4. Apărările formulate în cauză

Legal citaţi, intimata-reclamantă AJCOC Caraş-Severin şi intimatul-pârât A., nu au formulat întâmpinare în cauză.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 11 februarie 2022 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 26 aprilie 2023, cu citarea părţilor.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar şi faţă de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că este nefondat recursul de faţă, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:

Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este suficient ca recurenta să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluţionată de instanţa de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.

Este de necontestat că, prin Notificarea nr. x/09.04.2021, recurenta Agenţia Naţională pentru Zootehnie a adresat reclamantei A.J.C.O.C. Caraş- Severin, luarea măsurilor necesare pentru a inactiva animalele ce deţin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul nr. 1012/2016 (conform tabelului ataşat), solicitându-se de asemenea ca aceste animale să nu mai fie folosite în programele de ameliorare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării.

De asemenea, prin această notificare, autoritatea competentă a statului în zootehnie, având atribuţii în coordonarea şi îndrumarea tehnică la nivel naţional privind exploatarea, ameliorarea şi reproducţia animalelor, conservarea şi managementul durabil al resurselor genetice la animale şi alte specii de interes zooeconomic, conform art. 3, lit. (b) din H.G. nr. 1188/2014, a informat societatea de ameliorare cu privire la constatările stabilite prin acţiunea de verificarea a certificatelor de origine şi zootehnice eliberate.

Astfel, prin termenul acordat, respectiv 30 de zile de la data luării la cunoştinţă, s-a solicitat ca reclamanta să întreprindă măsurile necesare în vederea inactivării animalelor din registrele genealogice ce deţin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt emise în conformitate cu Regulamentul 1012/2016.

Recurenta-pârâta s-a prevalat în justificarea solicitării adresate intimatei- reclamante prin Notificarea contestată, în sensul de a lua măsurile necesare pentru a inactiva animalele care deţin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul 1012/2016, respectiv de a nu mai utiliza aceste animale în programele de ameliorare, de prevederile art. 47 din Regulamentul 1012/2016.

Înalta Curte împărtăşeşte concluzia primei instanţe, potrivit căreia, din examinarea conţinutului actului administrativ contestat, măsurile dispuse de pârâtă în cazul reclamantei în privinţa celor 114 certificate de origine sau zootehnice, enumerate în anexa la Notificarea nr. x/09.04.2021, vizează animale deja înscrise în registrul genealogic, cărora le fuseseră emise certificate înainte de adoptarea ori punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1012/2016, a căror valabilitate şi conformitate cu legislaţia naţională în vigoare la data emiterii este recunoscută expres de pârâtă prin chiar întâmpinarea din prezenta cauză.

Concluzia primei instanţe este confirmată de faptul obligaţia pozitivă stabilită în sarcina intimatei-reclamantei, aceea de a "inactiva animalele ce deţin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul nr. 1012/2016", în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, se dovedeşte a fi lipsită de fundament legal, în măsura în care aceasta este impusă în baza Regulamentului nr. 1012/2016, atât asupra unor acte emise anterior aplicării acestui Regulament, cum sunt certificatele de origine sau zootehnice emise de reclamantă anterior datei de 1 noiembrie 2018, respectiv a unor situaţii tranzitorii, aflate în curs de derulare la data punerii acestuia în aplicare, fără a fi însă indicat în cuprinsul actului administrativ contestat vreun temei legal identificat în dreptul intern care să permită aplicarea dispoziţiilor Regulamentului faţă de situaţii tranzitorii.

Prin critice aduse sentinţei, recurenta pârâtă a reluat apărările, cu o motivare identică celei din fond, încercând să justifice că ambele solicitări (inactivarea animalelor în legătură cu care au fost descoperite neconformităţi în urma unei verificări dispuse şi efectuate în baza legislaţiei specifice asupra bazei de date administrate de intimată în calitate de societate de ameliorare, precum şi neutilizarea acestor animale în programele de ameliorare) au la bază incidenţa Regulamentului nr. 1012/2016.

O altă critică a recurentei vizează aplicarea în timp a legii, respectiv a incidenţei Regulamentului nr. 1012/2016, arătând că în cazul abrogării exprese indirecte a legislaţiei naţionale, revine organului care aplică legea să rezolve situaţia de contradictorialitate dintre două acte normative.

În această apreciere, recurenta, în virtutea atribuţiilor conferite a trebuit să ţină seama de două principii fundamentale, respectiv Lex posterior derogat prior şi Lex superior derogat inferior.

Considerentele curţii de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situaţia de fapt care se degajă din înscrisurile administrate.

În speţă, se constată că, în conformitate cu dispoziţiilor art. 69 din Regulament, prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 noiembrie 2018. Articolul 65 se aplică de la 19 iulie 2016 emise de statele membre şi comunicate Comisiei, or sub acest aspect, în cuprinsul Notificării contestate nu au fost menţionate prevederi legale identificate în legislaţia naţională care să reglementeze situaţiile tranzitorii, de natura celei la care se referă notificarea în speţă.

Fără îndoială că regulamentele europene au o aplicabilitate directă în dreptul intern, însă este evident că, în ceea ce priveşte transpunerea, Regulamentul nr. 1012/2016 prevede la dispoziţiile art. 68, că Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 66 şi 67 până la 1 noiembrie 2018.

Mai mult decât atât, aşa cum bine a punctat judecătorul fondului, de principiu, Regulamentul nr. 1012/2016 se aplică pentru animalele de rasă pură care urmează a fi înscrise într-un registru genealogic după intrarea sa în vigoare, iar punerea în aplicare pe teritoriile statelor membre urmează a se realiza începând cu data de 1 noiembrie 2018, în baza actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 66 şi 67 până la 1 noiembrie 2018 emise de statele membre şi comunicate Comisiei, or sub acest aspect, în cuprinsul Notificării contestate nu au fost menţionate prevederi legale identificate în legislaţia naţională care să reglementeze situaţiile tranzitorii, de natura celei la care se referă notificarea în speţă.

În plus, a apreciat că, în lipsa unor astfel de prevederi normative, actul administrativ supus analizei nu are o fundamentare legală, neputându-se stabili baza legală de drept intern emisă în vederea transpunerii Regulamentului nr. 1012/2016 şi care a fundamentat măsurile tranzitorii dispuse împotriva reclamantei.

Este locul aici a aminti faptul că în soluţionarea prezentei cauze instanţa a mai reţinut că Notificarea emisă nu are un conţinut determinat printr-o motivare adecvată a actului de autoritate, întrucât nu se poate înţelege din cuprinsul acestuia maniera în care ar putea opera "inactivarea" impusă de autoritatea publică: prin radierea din Registrul genealogic, prin suprimarea fizică a animalelor, prin înlăturarea acestora în alt mod din programele de ameliorare, etc., pentru a permite subiectului de drept administrativ căruia îi este adresat să îşi conformeze conduita în mod corespunzător faţă de obligaţiile impuse prin actul în cauză, iar instanţei de judecată să evalueze dacă acesta a fost emis cu exces de putere.

Or, invocatul aparat argumentativ a fost examinat de curtea de apel într-o manieră extrem de detaliată, în cadrul unui silogism judiciar corect, logic şi convingător, fiind stabilită situaţia de fapt pe baza aprecierii întregului probatoriu administrat incluzând şi mijloacele de probă administrate în cauză.

În mod judicios a argumentat curtea de apel în analiza actului administrativ, din perspectiva noţiuni dată de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea 554/2004, reţinând că în lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiţie a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură.

Împrejurările de fapt reţinute pe baza aprecierii coroborate a probatoriului - ce nu mai pot fi reexaminate în calea de atac a recursului în care se exercită exclusiv un control de legalitate - au fundamentat raţionamentul judiciar al instanţei de fond, potrivit cu care pârâta-recurentă prin notificarea emisă nu a expus vreo altă cauză de nevalabilitate a certificatelor, de vreme ce respectivele certificate nu au fost anulate ori desfiinţate în vreun mod, neputându-se reţine aşadar că ar fi încetat automat efectele acestora ca urmare a intrării în vigoare şi a împlinirii termenului de aplicare a Regulamentului nr. 1012/2016, la 1 noiembrie 2018, pentru a se justifica astfel "inactivarea" a unor animale şi interdicţia de a participa în campania de montă din anul 2021.

Celelalte nemulţumiri expuse în memoriul de recurs, cu referire la aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 47 din Regulamentul 1012/2016, aduc în discuţie exclusiv împrejurări de fapt stabilite pe baza aprecierii mijloacelor de probă, aspecte care prezintă, după cum s-a arătat în cele ce preced, valenţele unui veritabil control judiciar de temeinicie, incompatibil cu structura recursului.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii invocată de pârâtă, instanţa de fond în mod corect a respins-o, constatând că în motivarea acestei excepţii au fost redate argumente ce ţin mai degrabă de lipsa caracterului de act administrativ al notificării, aşadar de o inadmisibilitate a atacării acestuia în mod separat prin acţiunea în anulare.

Referitor la excepţia lipsei de interes, instanţa a reţinut corect că, interesul reclamantei în formularea prezentei cereri este unul legitim şi actual, câtă vreme prin notificarea menţionată, i s-a impus luarea anumitor măsuri, pe care aceasta le consideră prejudiciabile, justificând aşadar interesul de a solicita instanţei de contencios administrativ efectuarea controlului de legalitate.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul A., instanţa a constatat just existenţa unui fine de neprimire, după cum rezultă fără echivoc că demersul judiciar iniţiat în contradictoriu cu acest pârât nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 16 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Concluzionând asupra criticilor de nelegalitate, în baza argumentelor expuse punctual, Înalta Curte reţine că este nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" împotriva sentinţei nr. 546 din 14 octombrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.