Peremption of appeal for failure to appear at hearing under Romanian Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2024

Asupra cererii de recurs de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2020, la data de 29.09.2020, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul de Finanţe, a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtului să respecte Legea 127/08.07.2019, care stabilea că punctul de pensie va creşte de la data de 01.09.2020 cu 40 %, lege aprobată de Senat şi promulgată de Preşedintele României B., publicată în Monitorul Oficial Nr. 563 din 09.07.2019.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 40 din data de 03 martie 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile menţionate anterior, a declarat recurs reclamanta A., în cuprinsul căruia a arătat că O.U.G. nr. 135/2020 prin care s-a micşorat punctul de pensie reprezintă o lege ordinară prin care se modifică o lege organică.

În esenţă, a susţinut că demersul său judiciar vizează respectarea de către pârât a Legii nr. 127/2019 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 563 din 09.07.2019, neresctarea acesteia reprezentând încălcarea Constituţiei, fiind interzisă modificarea unei legi organice, printr-o lege ordinară.

Cu privire la soluţia pronunţată de prima instanţă asupra excepţiei inadmisibilităţii, a arătat că în mod legal s-a adresat Tribunalului Prahova, care este, în opinia sa, instanţa competentă să se pronunţe asupra dreptului său de pensie, însă competenţă de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor nu a formulat întâmpinare faţă de recursul dedus judecăţii.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 indice 1 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 25 august 2021 s-a fixat termen de judecată la data de 25 ianuarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Încheierea de suspendare a judecării recursului

Prin încheierea din 25 ianuarie 2023, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A., în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Examinând excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din 25 ianuarie 2023, a fost dispusă suspendarea judecării recursului de faţă, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, la strigarea pricinii, precum şi nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de şedinţă din data de 25 ianuarie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 25 iulie 2023.

Înalta Curte reţine şi faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia perimării.

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 40 din data de 03 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.