Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1671/2023 AI generated

Nullity of cassation appeal for failure to articulate specific grounds of illegality under Art. 488 Civil Procedure Code

Case Number Decizia nr. 1671/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) declared the cassation appeal null and void, thereby upholding the lower court's dismissal of the claim and leaving the appellant without a remedy on the merits. The dispute involved a pensioner who sought a 40% increase in their pension point value, arguing that the state failed to fulfill its promise and that the pension was a mere subsistence allowance, against the Minister of Public Finance and the Ministry of Public Finance. The Court of Appeal had previously dismissed the action on procedural grounds, finding the defendants lacked passive procedural standing. The decisive legal basis for the ICCJ's decision was the failure of the appellant to satisfy the requirements of Articles 486 and 489 of the Code of Civil Procedure; specifically, the appeal was deemed unmotivated because it merely reproduced the facts and expressed general dissatisfaction without identifying or developing any of the specific grounds for cassation listed in Article 488, such as legal error or jurisdictional incompetence, which is a mandatory requirement for a valid cassation appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, art. 89 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, art. 489 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to articulate specific grounds of illegality under Art. 488 Civil Procedure Code: The dispute involved a pensioner who sought a 40% increase in their pension point value, arguing that the state failed to fulfill its promise and that the pension was a mere subsistence allowance, against the Minister of Public Finance and the Ministry of Public Finance. The Court of Appeal had previously dismissed the action on procedural grounds, finding the defendants lacked passive procedural standing. The decisive legal basis for the ICCJ's decision was the failure of the appellant to satisfy the requirements of Articles 486 and 489 of the Code of Civil Procedure; specifically, the appeal was deemed unmotivated because it merely reproduced the facts and expressed general dissatisfaction without identifying or developing any of the specific grounds for cassation listed in Article 488, such as legal error or jurisdictional incompetence, which is a mandatory requirement for a valid cassation appeal.

Keywords

AI generated
grounds for cassation procedural nullity Civil Procedure Code standing to appeal value in dispute serious defect in foreign proceedings

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 486 alin. (1) şi (3)

Procedural basis cited in the dispositive for the application of the nullity sanction due to defects in the cassation appeal.

art. 496 alin. (1)

Procedural basis cited in the dispositive for the specific decision to declare the cassation appeal null.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 23 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21.09.2020 şi precizată la data de 06.10.2020, sub dosar nr. x/2020 pe rolul Tribunalul Sibiu, secţia I civila, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., ministrul finanţelor publice din România şi Ministerul Finanţelor Publice, să constate şi să se recunoască faptul că a fost vătămat în dreptul său de mărire a punctului de pensie de la 40%, conform art. 89 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 la doar 14%, şi să se dispună ca punctul de pensie să-i fie mărit de la 01.09.2020 cu 40%, adică de la 1265 RON la 1775 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 60/2021, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Sibiu, secţia I Civilă invocată de pârâţi şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 18.02.2021 sub dosar nr. x/2020.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 138/2021 pronunţată la 23 iunie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor B., Ministrul Finanţelor Publice şi Ministerul Finanţelor Publice invocată de pârâţi prin întâmpinare şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., Ministrul Finanţelor Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 138/2021 pronunţată la 23 iunie 2021 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii ca nelegală şi pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi precizată.

În cuprinsul cererii de recurs reclamantul a reiterat susţinerile din cererea de chemare în judecată, a enumerat o serie de prevederi legale, pe care le-a apreciat incidente şi a menţionat că a dat în judecată pârâţii întrucât statul a dat pensionarilor o pensie de subzistenţă şi nu a mărit pensia cu 40% aşa cum a promis. Astfel, având în vedere că i-au fost încălcate drepturile a chemat în judecată pârâţi B. şi Ministerul Finanţelor pentru a primi banii cotizaţi timp de 46 de ani şi 2 luni la fondul de pensii.

A menţionat că legea pensiilor este o lege organică, iar guvernul nu se poate substitui legiuitorului.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului (cf.art. 489 C. proc. civ.), iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 5 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 23 martie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cererea de recurs, în raport de criticile formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de către C., pe care o consideră întemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior, în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 punctele 1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Recurentul-reclamant nu circumstanţiază în niciun mod criticile sale, în sensul că alegaţiile prezentate nu au corespondent vreuna dintre ipotezele motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) punctele 1-8 din C. proc. civ.

Astfel, recurentul-reclamant a enumerat şi enunţat prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020, art. 15 din C. civ., art. 246 din C. pen. şi art. 219 noul C. civ. A susţinut că "statul a dat pensionarilor o pensie de subzistenţă şi nu a mărit pensia cu 40% aşa cum a promis" aspect ce îi afectează drepturile, context în care a chemat în judecată pârâţi B. şi Ministerul Finanţelor pentru a primi banii cotizaţi timp de 46 de ani şi 2 luni la fondul de pensii.

Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a acţiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Înalta Curte are în vedere faptul că prin cererea de recurs nu sunt formulate critici cu privire la motivele care au determinat soluţia de respingere a acţiunii, respectiv lipsei calităţii procesuale a pârâţilor.

Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul formulat de C. împotriva sentinţei civile nr. 5 din 10 ianuarie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 138/2021 pronunţate la 23 iunie 2021 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 23 martie 2023.