Lack of interest in appeal against interim suspension of administrative acts after merits judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of two agricultural companies, ruling that their recourse was lacking in interest because the underlying administrative challenge had already been resolved on the merits by the first instance court, thereby rendering the requested suspension of execution moot; consequently, the lower court's decision rejecting the suspension requests remains in force, and the appellants were ordered to pay litigation costs to the respondents. The dispute arose from the companies' request to suspend the enforcement of various administrative acts, including a privatization committee decision and concession contracts granted to competitors, on the grounds that the immediate execution caused imminent material damage through the reduction of their leased land surfaces. The decisive legal basis was Article 14(1) of Law No. 554/2004, which stipulates that the provisional suspension of an administrative act is valid only until the first instance court pronounces on the merits; since the administrative annulment action had already been dismissed, the condition of interest for maintaining the suspension appeal ceased to exist.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 din C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Lack of interest in appeal against interim suspension of administrative acts after merits judgment: Împotriva sentinţei nr. 147 pronunţată la 22 iunie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs S.C. B. S.R.L. şi S.C A. S.R.L., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, întrucât prima instanta a soluţionat procesul fără a intra in judecata fondului in ceea ce privesc petitele vizând acte considerate ca nefiind administrative si faţă de care a admis excepţia inadmisibilităţii, iar în subsidiar, în rejudecare, respingerea exceptiei inadmisibilitatii partiale a actiunii, admiterea în tot a cererii formulata si modificată si suspendarea executarii actelor administrative.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 martie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02.12.2021, sub dosar nr. x/2021 pe rolul pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia a II de contencios administrativ şi fiscal, reclamantele S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI C. - PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, şi D. - PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, suspendarea executării Hotărârii nr. 6/29.06.2021 a Comitetului de Privatizare, Concesionare şi Arendare a Agenţiei Domeniilor Statului până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării Contractului de concesiune nr. x/26.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. C. până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării Contractului de concesiune nr. x/29.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. D. până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării şi a efectelor Proceselor-verbale de punere în posesie aferente Contractelor de concesiune nr. x/26.07.2021 şi y/29.07.2021 şi a tuturor actelor subsecvente contractelor până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării şi a efectelor Notificărilor nr. x/08.09.2021 şi y/03.09.2021 comunicate pe e-mail în data de 10.09.2021, prin care le era adusă la cunoştinţa reducerea suprafeţei arendate cu suprafaţa de 259 ha în cazul primei reclamante şi cu suprafaţa de 14,95 ha în cazul celei de-a doua reclamante, până la pronunţarea instanţei de fond; cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, reclamantele au formulat o modificare de acţiune prin care au învederat că înţeleg să modifice petitul I al acţiunii şi să completeze acţiunea introductiva, după cum urmează:
- în ceea ce priveşte petitul 1 solicită să se dispună suspendarea parţială a executării Hotărârii nr. 6/29.06.2021 a Comitetului de Privatizare, Concesionare si Arendare a Agenţiei Domeniilor Statului, strict în ceea ce priveşte art. 1 si art. 2 şi suplimentar să se dispună suspendarea executării notelor de informare şi a Deciziilor nr. 87163/18.06.2021 şi nr. 87164/18.06.2021 privind aprobarea solicitării de concesionare prin atribuire directă a PFA D. şi PFA C. până la pronunţarea instanţei de fond;
Suplimentar faţă de acţiunea introductivă, solicită să se dispună şi:
- suspendarea executării si a efectelor actelor adiţionale încheiate între reclamante şi pârâta de rang 1, respectiv actul adiţional nr. x/16.12.2021 la Contractul de arendă nr. x/2015, dar şi a tuturor actelor subsecvente notificărilor de diminuare a suprafeţei pana la pronunţarea instanţei de fond;
- suspendarea executării şi a efectelor Declaraţiilor de constituire a patrimoniului de afectaţiune autentificate sub nr. x şi 395/18.05.2020 de către Societatea profesională notarială "E. până la pronunţarea instanţei de fond;
Solicită totodată introducerea în cauză în calitate de pârâţi şi a numiţilor D. în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al PFA D., respectiv C. în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al PFA C..
Pârâţii au invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Sibiu, solicitând admiterea excepţiei şi, în consecinţă, declinarea soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.
Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 100/2022 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pe rolul acestei din urmă instanţe cauza fiind înregistrată la data de 24.03.2022, sub acelaşi număr de dosar.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 147 pronunţată la 22 iunie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Agenţia Domeniilor Statului, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a următoarelor acte: Contractul de concesiune nr. x/26.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. C.; -Contractul de concesiune nr. x/29.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. D.; - Procesele-verbale de punere în posesie aferente Contractelor de concesiune nr. x/26.07.2021 şi y/29.07.2021 şi a tuturor actelor subsecvente contractelor;- Notificările nr. x/08.09.2021 şi y/03.09.2021; - Deciziile nr. 87163/18.06.2021 şi nr. 87164/18.06.2021; - actul adiţional nr. x/16.12.2021 la Contractul de arenda nr. x/2015, dar şi a tuturor actelor subsecvente notificărilor de diminuare a suprafeţei; - Declaraţiile de constituire a patrimoniului de afectaţiune autentificate sub nr. x şi 395/18.05.2020 şi a respins ca nefondată cererea de suspendare a art. 1 şi art. 2 din Hotărârea nr. 6/29.06.2021 a Comitetului de Privatizare, Concesionare si Arendare a Agenţiei Domeniilor Statului formulată de reclamantele S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Domeniilor Statului, C., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al PFA C., D., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al PFA D.."
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 147 pronunţată la 22 iunie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs S.C. B. S.R.L. şi S.C A. S.R.L., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, întrucât prima instanta a soluţionat procesul fără a intra in judecata fondului in ceea ce privesc petitele vizând acte considerate ca nefiind administrative si faţă de care a admis excepţia inadmisibilităţii, iar în subsidiar, în rejudecare, respingerea exceptiei inadmisibilitatii partiale a actiunii, admiterea în tot a cererii formulata si modificată si suspendarea executarii actelor administrative.
În susţinerea cererii de recurs reclamantele, după expunerea istoricului speţei şi a legislaţiei incidente, arată următoarele:
- în mod eronat prima instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare cu referire la o parte dintre actele indicate in petitele cererii, mai ales in contextul in care, anterior, a respins exceptia necompetentei materiale a instantei, exceptie invocata de către aceeaşi parata, considerând ca cererea de suspendare in integralitatea sa este de competenta instanţei de contencios administrativ;
- instanţa ar fi trebuit sa pună in discutia partilor si sa procedeze la disjungerea petitelor prin care solicitam suspendarea executarii unor acte pe care le-a considerat ca nefiind administrative si declinarea competentei de solutionare in favoarea instantei civile competente,
În aceste condiţii, Curtea de Apel nu a mai procedat la verificarea pe fond a îndeplinirii condiţiilor necesare in vederea suspendării actelor in discutie, aspect mentionat de altfel în concret in considerentele hotararii atacate.
- pe fondul cererii de suspendare, va solicitat să se concluzioneze ca prima instanţa a interpretat eronat si a aplicat greşit normele legale in vigoare, respectiv dispoziţiile art. 14 din Legea 554/2004 atunci când a considerat ca nu s-a făcut dovada incidentei unui caz bine justificat.
- solicită a se observa că din actele existente la dosar, cele doua entităţi beneficiare ale contractelor de concesiune prin atribuire directa nu deţineau si nici nu detin in proprietate active care sa putut justifica încheierea in condiţii de legalitate a contractelor în cauza. Respectiv nu deţineau active care să fi putut sa fie avute in vedere in sensul obţinerii terenului agricol în concesiune prin metoda atribuirii directe si implicit sa îndeplinească totodată criteriile de eligibilitate care asttel sa fi putut genera viabilitatea incheierii in conditii de legalitate a contractelor.
- prin executarea imediata a actelor administrative a căror suspendare o solicită a suportat deja un prejudiciu material prin pierderile unor suprafeţe de teren mai mult decât consistente. Astfel, în ceea ce priveşte societatea A. S.R.L., suprafaţa totala arendata a fost diminuata cu 259 ha, astfel că suprafaţa ramasă in exploatare a fost de 219,47 ha, în cea mai mare parte suprąfata neproductiva. In ceea ce priveste Societatea B. S.R.L., suprafata totala arendata a fost diminuata cu suprafata de 14,95 ha, iar suprafata rămasa in exploatare a fost de 10,21 ha.
- nu se află nici în situaţia ipotetică în care ar exista posibilitatea ca paguba astfel generată şi care se produce deja patrimoniul reclamantelor sa fie recuperată în final, întrucat nu numai ca nu pot utiliza terenurile conform destinaţiei acestora, dar nu mai beneficiază nici de subventia aferenta deţinerii si utilizării lor.
4. Apărări formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi C., în nume propriu şi în calitate de reprezentant al lui C. PFA şi D., în nume propriu şi în calitate de reprezentant al lui D. PFA au depus întâmpinare prin care au solicitat în principal, admiterea excepţiei nulităţii recursului (cf.art. 489 C. proc. civ.), iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat şi acordarea cheltuielilor de judecată câte 2380 RON pentru fiecare persoană fizică semnatară a cererii;
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 23 martie 2023, s-a fixat termen de judecată la data de 14 septembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului aceasta este nefondată şi va fi respinsă ca atare.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de către intimaţii-pârâţi C., în nume propriu şi în calitate de reprezentant al lui C. PFA şi D., în nume propriu şi în calitate de reprezentant al lui D. PFA, Înalta Curte reţine că recurenţii-reclamanţi, prin cererea de recurs, a formulat critici care se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine neîncadrarea în motivele de casare în sensul prevederilor art. 489 C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Reclamantele S.C. B. S.R.L. şi S.C A. S.R.L. au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 6/29.06.2021 a Comitetului de Privatizare, Concesionare şi Arendare a Agenţiei Domeniilor Statului până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării Contractului de concesiune nr. x/26.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. C. până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării Contractului de concesiune nr. x/29.07.2021 încheiat între ADS şi P.F.A. D. până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării şi a efectelor Proceselor-verbale de punere în posesie aferente Contractelor de concesiune nr. x/26.07.2021 şi y/29.07.2021 şi a tuturor actelor subsecvente contractelor până la pronunţarea instanţei de fond; suspendarea executării şi a efectelor Notificărilor nr. x/08.09.2021 şi y/03.09.2021 comunicate pe e-mail în data de 10.09.2021, prin care le era adusă la cunoştinţa reducerea suprafeţei arendate cu suprafaţa de 259 ha în cazul primei reclamante şi cu suprafaţa de 14,95 ha în cazul celei de-a doua reclamante, până la pronunţarea instanţei de fond .
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Rezultă, din prevederile legale menţionate, că măsura suspendării executării actului administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14, numai până la data pronunţării instanţei de fond.
Prin sentinţa recurată, prima instanţă a respins cererea de suspendare a executării actelor administrative, reţinând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Înainte de a păşi la examinarea legalităţii acestei soluţii prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte a apreciat că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 din acelaşi cod. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.
La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentelor-reclamante viza reformarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de suspendare a executării formulate în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Ulterior, Curtea de Apel Timişoara a soluţionat fondul acţiunii în anulare prin sentinţa nr. 215/19.10.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, acţiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.
Cum măsura suspendării executării reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din legea contenciosului administrativ poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la soluţionarea fondului în primă instanţă, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii curţii de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs referitoare la neîndeplinirea cerinţelor legale pentru suspendarea executării actului administrativ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului şi va respinge recursul declarat de S.C. B. S.R.L. şi S.C A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 147/2022 pronunţate la 22 iunie 2022 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
În temeiul art. 451 C. proc. civ. va obliga recurentele la plata sumei de 4760 RON către intimaţii-pârâţi C. şi D. (câte 2380 RON fiecare), cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului.
Respinge recursul declarat de S.C. B. S.R.L. şi S.C A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 147/2022 pronunţate la 22 iunie 2022 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Obligă recurentele la plata sumei de 4760 RON către intimaţii-pârâţi C. şi D. (câte 2380 RON fiecare), cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 23 martie 2023.