Exclusive territorial jurisdiction for judicial salary disputes under the specific competence rule of Law No. 153/2017

Şedinţa publică din data de 2 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 iunie 2022, sub nr. x/2022, reclamantele A., B., C., D. - judecători în cadrul Tribunalului Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, E. şi F., au solicitat să se dispună obligarea pârâţilor la:

- Modificarea Ordinului nr. 401C/07.02.2022, emis de Ministrul Justiţiei în ceea ce priveşte cuantumul sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase şi al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru păstrarea confidenţialităţii, în sensul recalculării sumelor menţionate în cuprinsul acestuia cu luarea în considerare a ultimului ordin emis cu privire subsemnatele, respectiv a Ordinului nr. 4158/C/11.08.2021 cu privire la A., C. şi D. şi a Ordinului nr. 5909/C/14.12.2021 privind rectificarea şi completarea ordinului nr. 4645/C/22.09.2021 cu privire la B..

- Modificarea Ordinului nr. 2218/C/18.05.2022, emis odată cu promovarea examenului pe Ioc în gradul de curte de apel cu privire la D., în ceea ce priveşte cuantumul sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase, respectiv sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru păstrarea confidenţialităţii, în sensul recalculării sumelor menţionate în cuprinsul acestuia cu luarea în considerare a a sentinţei civile nr. 113/F-CONT/01.10.2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 si ordinului emis cu privire la subsemnata, respectiv a Ordinului nr. 4158/C/11.08.2021.

- Plata de daune interese în cuantum de 20.000 RON pentru fiecare dintre reclamante, reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a faptului că Ministerul Justiţiei împreună cu pârâţii E. şi F., cu vădită rea-credinţă, au ignorat Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 4158/C/11.08.2021 şi Ordinul nr. 5909/C/14.12.2021 privind rectificarea şi completarea Ordinului nr. 4645/C/22.09.2021 cu privire la B., prin care s-a pus în executare sentinţa civilă nr. H3/F-cont/OJ. 10.2020, pronunţata de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a prevăzut o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON la care se adaugă majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 220/2016 la emiterea noului ordin contestat prin prezenta.

- Asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale.

- Plata diferenţelor dintre drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le încaseze reclamanta D. cu respectarea prevederilor din Ordinul nr. 4158/C/11.08.2021 şi a sentinţei civile nr. 113/F-cont/01.10.2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin decizia civilă nr. 3021/20.05.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a prevăzut o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON, la care se adaugă majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 220/2016.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 119 din 22 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că un astfel de litigiu, având ca obiect modificarea unui ordin de salarizare, întrucât se poartă între reclamante - judecători şi ordonatorul de credite care are atribuţii în stabilirea drepturilor lor salariale - Ministerul Justiţiei, intră sub incidenţa normei de competenţă înscrise la art. 7 din Cap. VIII - Anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017.

Această normă de competenţă este una specială, de ordine publică, reglementând competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzelor având ca obiect modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul din justiţie în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

În opinia Curţii de Apel Piteşti, reclamantele nu pot deroga de la această normă uzând de prevederile art. 127 alin. (2)1 raportat la alin. (1) sau la alin. (2) C. proc. civ., câtă vreme faţă de Curtea de Apel Bucureşti nu este formulat un capăt de cerere principal, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârât, doar pentru a se atrage aplicarea normelor de procedură evocate.

2.2 Prin sentinţa nr. 2289 din 8 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că faţă de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., la momentul soluţionării excepţiei de necompetenţă teritorială, Curtea de Apel Piteşti nu tranşase deţinerea sau nu de către pârâta Curtea de Apel Bucureşti a calităţii procesuale pasive în proces, fiind deci învestită cu o cerere de chemare în judecată formulată de reclamante şi împotriva pârâtei respective, faţă de care se solicitase de altfel prin acţiune obligarea la pretenţii punctuale.

Curtea de apel a constatat că reclamantele funcţionează ca judecătoare la o instanţă din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, astfel că din această perspectiva chemarea în judecată a instanţei respective în legătură cu drepturile salariale litigioase nu apare prima facie a fi fost în scop de fraudare a competenţei instituite de art. 7 din Cap. VIII al Anexei V a Legii-cadru nr. 153/2017.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea prin care reclamantele A., B., C., D. - judecători în cadrul Tribunalului Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, E. şi F., au solicitat să se dispună modificarea unor ordine emise de Ministerul Justiţiei prin care s-au stabilit drepturile lor salariale, în sensul recalculării sumelor menţionate în cuprinsul acestora.

Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 7 din Cap. VIII, Anexa nr. 5 din Legea nr. 153/2017 "(1) prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituţii din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Se constată că în cauză sunt aplicabile prevederile citate, întrucât prin demersul judiciar iniţiat de reclamante se solicită modificarea unor ordine emise de organele prevăzute la alin. (1) al articolului 7 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, celelalte capete de cerere aflându-se într-un raport de accesorialitate cu primele, astfel că vor urma regimul prevăzut de art. 123 C. proc. civ. ce atrage competenţa exclusivă de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei din perspectiva aplicării normei de competenţă prevăzute de art. 127 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ.:

"(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Înalta Curte constată că deşi reclamantele au chemat în judecată şi pe Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de pârâtă, totuşi dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ. nu sunt incidente în speţă, având în vedere că reclamantele au calitatea de judecător la Tribunalul Bucureşti, iar faţă de pârâta Curtea de Apel Bucureşti nu este formulat un capăt de cerere principal, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârât, doar pentru a se atrage aplicarea normelor de procedură evocate.

Aşa fiind, în acord cu opinia Curţii de Apel Piteşti, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

4. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii: A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, E.-secretar de stat, F.-secretar de stat în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.