Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1178/2023 AI generated

Salary recalculation suit by prison officers' union: Giurgiu Tribunal retains jurisdiction; Hunedoara's declination rejected.

Case Number Decizia nr. 1178/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted
Court Costs No costs imposed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling in favor of the Giurgiu Tribunal, Civil Section, as the competent court to hear the case, thereby rejecting the Hunedoara Tribunal's declination and restoring the case to the initially seized court. The dispute concerned a lawsuit by prison police officers through their union against their employer for salary recalculations and damages, based on claims for higher coefficients, compensatory sums, and salary increases. The Court held that, under Art. 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, the Giurgiu Tribunal was legally seised given the domicile of some co-plaintiffs, and under Art. 59 C. proc. civ. allowing permissive joinder, the disjoinder of claims did not divest the initially seised court of territorial jurisdiction; therefore, the subsequent declination to the plaintiff's domicile was improper. Decision is final.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 59 C. proc. civ, art. 59 din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Salary recalculation suit by prison officers' union: Giurgiu Tribunal retains jurisdiction; Hunedoara's declination rejected: The dispute concerned a lawsuit by prison police officers through their union against their employer for salary recalculations and damages, based on claims for higher coefficients, compensatory sums, and salary increases. The Court held that, under Art. 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, the Giurgiu Tribunal was legally seised given the domicile of some co-plaintiffs, and under Art. 59 C. proc. civ. allowing permissive joinder, the disjoinder of claims did not divest the initially seised court of territorial jurisdiction; therefore, the subsequent declination to the plaintiff's domicile was improper. Decision is final.

Keywords

AI generated
labor jurisdictional conflict salary recalculation police officers negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction civil union

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Used to settle the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 2 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2022 din data de 31.05.2022, ca urmare a disjungerii din dosar nr. x/2022, reclamantul A., prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Penitenciarul Giurgiu, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Giurgiu, obligarea acestuia la:

1. Despăgubiri rezultând din stabilirea salarizării şi recalcularea pentru perioada 01.12.2018 şi în continuare până la schimbarea legislaţiei privind salarizarea a salariului de bază la nivel maxim, respectiv a salariului de funcţie şi a sumei compensatorii la nivel maxim stabilit în cadrul Penitenciarului Giurgiu şi în sistemul administraţiei penitenciare, pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă, gradaţie, inclusiv prin:

- acordarea coeficienţilor de ierarhizare la nivel maxim (care face parte din salariul de funcţie);

- acordarea sumelor compensatorii la nivelul maxim (sume compensatorii ce cuprind sportul de fidelitate în cuantum de 20%, sporul de confidenţialitate în cuantum de 25%, precum şi alte sporuri din suma compensatorie aflate în plată la alte unităţi);

- acordarea unei majorări salariale de 15% raportat la salariul de funcţie de bază care se acordă colegilor din sectorul reintegrare socială, care ocupă funcţii identice cu cele ale reclamanţilor (care au primit o majorare de 25% în temeiul Legii nr. 293/2015, faţă de 10% cât au primit reclamanţii);

- acordarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive (sentinţa civilă nr. 1413/24.10.2007 în dosarul nr. x/2007 (spor confidenţialitate în cuantum de 25%, fiecare aplicate la salariul de funcţie), etc.

şi să emită decizie în acest sens începând cu data de 01.12.2018;

2. Despăgubiri rezultând din recalcularea celorlalte drepturi salariale care au ca bază de calcul salariul recalculat conform pct. 1, aferente perioadei 01.12.2018 până la data emiterii deciziilor;

3. Despăgubiri egale cu valoarea dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor solicitate, de la data scadenţei fiecărei sume şi până la data plăţii efective şi actualizarea fiecărei sume cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică la data plăţii efective.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 348 din 26 iulie 2022, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalul Giurgiu a reţinut în esenţă, că în cauză se solicită obligarea pârâtului la acordarea de drepturi băneşti, iar actele normative invocate nu cuprind dispoziţii prin care să fie prevăzută o competenţă de soluţionare în favoarea unei instanţe anume desemnate, astfel ca devin incidente dispoziţiile cu caracter general din Legea nr. 554/2004

Reţinându-se că reclamantul are domiciliul pe raza jud. Hunedoara, Tribunalul a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect litigiu privind funcţionari publici, în favoarea Tribunalului Hunedoara.

3. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 619 din 29 noiembrie 2022, Tribunalul Hunedoara a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, excepţie pe care a admis-o, declinând competenţa privind soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia a II-a civilă,de contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Hunedoara a reţinut că acţiunea introductivă de instanţă, având ca obiect drepturi salariale, a fost formulată de mai mulţi reclamanţi (printre care şi reclamantul din prezenta pricină) şi a fost adresată Tribunalului Giurgiu, ca instanţă în circumscripţia căreia îşi au domiciliul majoritatea dintre aceştia, iar luarea măsurii disjungerii raporturilor juridice individuale nu putea să atragă şi consecinţa pierderii competenţei instanţei iniţial învestite de la soluţionarea acestora, pentru a se justifica măsura declinării dosarului la instanţa reţinută a fi cea de la domiciliul reclamantului din prezentul dosar.

Faţă de considerentele expuse, Tribunalul Hunedoara a reţinut că de vreme ce, la data învestirii sale cu soluţionarea litigiului, Tribunalul Giurgiu a fost legal sesizat, competenţa a fost definitiv stabilită în favoarea acestuia, iar măsura disjungerii nu putea conduce la pierderea competenţei, la corecta întemeiere a soluţiei de declinare şi, subsecvent, la o legală învestire a Tribunalului Hunedoara.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Giurgiu, secţia civilă.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauză, acţiunea introductivă în instanţă, având ca obiect drepturi salariale, a fost adresată Tribunalului Giurgiu, ca instanţă în circumscripţia căreia îşi au domiciliul o parte dintre reclamanţi.

Acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare pentru un număr de 104 de reclamanţi, toţi funcţionari publici cu statut special în cadrul Penitenciarului Giurgiu, aceştia pretinzând de la pârâtul angajator acelaşi drepturi salariale.

Instanţele aflate în conflict s-au constatat necompetente teritorial în raport cu domiciliul reclamanţilor, dând interpretări diferite reglementărilor legii speciale a contenciosului administrativ, respectiv dispoziţiilor C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 prevăd că "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Întrucât reclamanţii aveau domiciliile în judeţe diferite, Tribunalul Giurgiu a procedat la disjungerea din dosarul iniţial a cererilor formulate de reclamanţi, în funcţie de judeţul de domiciliu, şi a declinat cererile disjunse către tribunalele corespunzătoare de la domiciliile reclamanţilor, mai puţin cererile reclamanţilor cu domiciliul în judeţul Giurgiu.

Înalta Curte reţine că, la data învestirii cu soluţionarea litigiului, Tribunalul Giurgiu a fost legal sesizat, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, în raport de domiciul unora din reclamanţii care au formulat cererea de chemare în judecată, prin care aceştia au pretins aceleaşi drepturi salariale, coparticipare procesuală facultativă reglementată de dispoziţiile art. 59 C. proc. civ., potrivit cărora "mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură", astfel că măsura disjungerii nu putea conduce la pierderea competenţei acestei instanţe.

Având în vedere că obiectul cauzei este reprezentat de pretenţii de aceeaşi natură, raporturile juridice deduse judecăţii fiind similare, potrivit dispoziţiilor art. 59 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că măsura disjungerii cererilor de chemare nu a avut drept consecinţă pierderea competenţei teritoriale a instanţei iniţial învestite, în baza art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, în raport de domiciliul unora din reclamanţi, de la soluţionarea acestora, pentru a se justifica măsura declinării la instanţa de la domiciliul reclamantului A..

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare - Filiala Penitenciarul Giurgiu în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Giurgiu în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.