Unilateral transfer of a civil servant without written consent violating definitive mutation requirements under the Public Servants' Statute

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 30 ianuarie 2004, reclamantul M.O. a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad, solicitând anularea deciziei nr. 66 din 23 noiembrie 2003 și menținerea sa pe funcția deținută anterior, de comisar superior clasa I, la Garda Financiară Arad.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că, fără consimțământul său, pârâta i-a modificat unilateral contractul de muncă, transferându-l din funcția de comisar, în cea de consilier superior clasa I, la Administrația Finanțelor Publice a municipiului Arad.

La data de 12 februarie 2004, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Gărzii Financiare -Comisariatul General, solicitând ca, în cazul în care va fi admisă acțiunea, această instituție să fie obligată să îl reîncadreze pe reclamant, în funcția de comisar.

În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a arătat că decizia contestată a fost emisă în urma comunicării de către Ministerul Finanțelor Publice, a unei adrese, prin care a fost transmisă lista persoanelor care vor trece în cadrul structurii Direcției Generale a Finanțelor Publice Arad, ca efect al preluării personalului de la fostele secții teritoriale ale Gărzii Financiare, potrivit O.U.G. nr. 91/2003.

Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea, înțelegând să cheme în judecată, în calitate de pârât, și Autoritatea Națională de Control - Garda Financiară - Comisariatul General, pentru a fi obligată la reîncadrarea pe funcția deținută anterior.

Prin sentința civilă nr. 355 din 8 iulie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea precizată, a dispus anularea deciziei atacate și obligarea Autorității Naționale de Control - Garda Financiară - Comisariatul General, să-l reîncadreze pe reclamant, în funcția deținută anterior, comisar superior clasa I, la Garda Financiară Arad.

Instanța a respins prin aceeași hotărâre, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 79 pct. 2 din Legea nr. 188/1999, care prevăd că mutarea definitivă în cadrul altui compartiment, se aprobă de către conducătorul autorității publice, cu acordul scris al funcționarului public.

Or, în cauză, reclamantul a fost mutat la un alt loc de muncă, fără a i se cere consimțământul, deși legea impune în mod expres acest lucru.

Instanța a făcut referire și la protocolul încheiat între Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională de Control, în care se consemnează obligativitatea semnăturii fiecărui funcționar, prin care acesta își exprimă acordul în vederea efectuării transferului.

Împotriva sentinței au declarat recurs, pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad și Autoritatea Națională de Control - Garda Financiară - Comisariatul General, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, prima pârâtă a invocat prevederile O.U.G. nr. 91/2003, privind organizarea Gărzii Financiare, în baza căreia și a protocolului nr. 615639/2003, reclamantul a fost trecut în structura Direcției Generale a Finanțelor Publice Arad, cu păstrarea gradului profesional și a drepturilor salariale.

Decizia de mutare a reclamantului a mai arătat pârâta, este în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, chiar dacă nu se specifică dacă este vorba despre o mutare definitivă sau temporară.

De altfel, reclamantul, dacă nu acceptă mutarea definitivă, are posibilitatea, la expirarea celor 6 luni de la data deciziei, să înceteze raporturile de serviciu, în condițiile art. 90 din Legea nr. 188/1999.

În recursul celui de-al doilea pârât, se invocă lipsa calității procesuale pasive, în raport cu considerentul că decizia contestată este un act administrativ emis de o altă instituție publică.

Pârâtul a mai arătat că revine Ministerului Finanțelor Publice, întreaga responsabilitate a încadrării pe funcții a personalului preluat în baza O.U.G. nr. 91/2003, neputându-se imputa Gărzii Financiare, nerespectarea condițiilor stabilite de art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, la emiterea deciziei contestate.

În baza protocolului încheiat între cele două instituții, s-au întocmit listele cu personalul Gărzii Financiare, care a fost preluat prin transfer, în interesul serviciului, de la Ministerul Finanțelor Publice, reclamantul rămânând la Administrația Finanțelor Publice Arad, unde a fost reconfirmat în funcția de funcționar public.

Examinând cauza, în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că ambele recursuri sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.

Din actele dosarului rezultă că reclamantul a funcționat în calitate de comisar superior clasa I, la Garda Financiară Arad, din anul 1994, devenind funcționar public la 31 iulie 2000.

În urma intrării în vigoare a O.U.G. nr. 91/2003, privind reorganizarea Gărzii Financiare, în subordinea Autorității Naționale de Control, reclamantul a făcut parte dintre cele 400 persoane rămase la Ministerul Finanțelor Publice, fiind mutat într-una din unitățile teritoriale, respectiv la Administrația Finanțelor Publice a municipiului Arad, în baza Protocolului încheiat la 22 ianuarie 2004.

Astfel cum a reținut în mod corect instanța de fond, la mutarea reclamantului în cadrul altui compartiment din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, respectiv prevederile art. 85, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003.

Întrucât mutarea reclamantului la Administrația Finanțelor Publice Arad, a depășit perioada de 6 luni, ea constituie o măsură definitivă, pentru care, potrivit art. 85 alin. (2) din lege, era necesar acordul scris al funcționarului public.

În speță, a lipsit consimțământul reclamantului, la data trecerii sale de la Garda Financiară Arad, la Administrația Finanțelor Publice Arad, astfel încât în mod corect s-a dispus anularea actului administrativ contestat.

În mod întemeiat s-a dispus de către instanța de fond, și reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută anterior, respectiv aceea de comisar superior clasa I, la Garda Financiară Arad, structură existentă și în prezent, dar trecută din subordinea Ministerului Finanțelor Publice, în cea a Autorității Naționale de Control.

În raport cu această împrejurare și având în vedere și faptul că, deși și în protocolul încheiat între cele două autorități publice, se prevede acordul funcționarilor publici rămași la Ministerul Finanțelor Publice, la întocmirea listei personalului neselectat, nu s-a făcut dovada consimțământului reclamantului, criticile formulate de cel de-al doilea pârât privind lipsa calității sale procesuale și inexistența responsabilității sale, sunt neîntemeiate.

Față de cele expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Arad și de Garda Financiară - Comisariatul General, împotriva sentinței civile nr. 355/PI din 8 iulie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2004.