Cassation review limits: Rejection of unconstitutionality arguments regarding the existence of an organized criminal group in human trafficking convictions

Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2024

Deliberând asupra recursurilor în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 759/Ap din 19 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 31/21.07.2023 Tribunalul Covasna a hotărât, în baza art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., raportat la art. 182 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), condamnarea inculpatei A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E. şi F.), pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată (3 acte materiale).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatei A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E. şi F.), pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

S-a dispus, în temeiul art. 97 alin. (1) C. pen., anularea suspendării executării pedepsei de 9 luni închisoare la care a fost condamnată inculpata A. prin sentinţa penală nr. 219 din 28.10.2021 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul penal nr. x/2021, definitivă prin neapelare, pentru săvârşirea în data de 18.02.2019 a infracţiunii de uz de fals, prev. şi ped. de art. 323 teza I C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatei A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat câte o treime din pedeapsa stabilită pentru in fracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv 8 luni închisoare, şi din pedeapsa stabilită pentru infracţiunea de uz de fals, respectiv 3 luni, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 11 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 11 luni închisoare, a aplicat inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E. şi F.), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă, a aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E. şi F.).

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., raportat la art. 182 lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de persoane, la care s-a adăugat o treime din pedeapsa stabilită pentru in fracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare, a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen., (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.).

În baza art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., raportat la art. 182 lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), a fost condamnată inculpata B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

S-a dispus, în temeiul art. 89 alin. (1) C. pen., anularea amânării pedepsei de 9 luni închisoare dispusă pentru inculpata B. prin sentinţa penală nr. 177 din 20.12.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin neapelare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatei B. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de persoane, la care s-a adăugat câte o treime din pedeapsa stabilită pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, respectiv 6 luni închisoare, şi din pedeapsa stabilită pentru infracţiunea conducere a unui vehicul fără permis de conducere, respectiv 3 luni, urmând ca în final inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 9 luni închisoare, a aplicat inculpatei B. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) (în sensul interzicerii dreptului inculpatei de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.).

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul I., la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (în sensul interzicerii dreptului inculpatului de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.), pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală a fost executată sau considerată executată.

În baza art. 91 alin. (1) şi art. 92 alin. (1) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 1 an închisoare aplicată inculpatului I. şi a pedepsei accesorii pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., executarea pedepsei complementare începe de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 93 alin. (1) lit. a)-e) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a pus în vedere inculpatului I. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

§ să se prezinte la Serviciul de probaţiune Covasna, la datele fixate de acesta;

§ să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

§ să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

§ să comunice schimbarea locului de muncă;

§ să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. a pus în vedere inculpatului I. ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune Covasna sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. a pus în vedere inculpatului I. ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc, judeţul Covasna sau în cadrul societăţii J. S.A. Sfântu Gheorghe afară de cazul în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă, care se va executa în condiţiile prevăzute de art. 57 din Legea 253/2013.

În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. c) din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., rap. la art. 182 lit. d) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus pentru inculpaţi din durata pedepsei închisorii aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, după cum urmează:

- pentru inculpata A. reţinerea şi arestarea preventivă din perioada 07 aprilie 2022 până la 04 iunie 2022;

- pentru inculpata B. reţinerea şi arestarea preventivă din perioada 08 aprilie 2022 până la 04 iunie 2022;

- pentru inculpatul B. reţinerea şi arestarea preventivă din perioada 08 aprilie 2022 până la 04 iunie 2022, şi

- pentru inculpatul I. reţinerea din data de 08 aprilie 2022.

În baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii A., B. şi B. în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, prelevare ce se va realiza la introducerea în penitenciar a persoanelor condamnate, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

Au fost obligaţi inculpaţii A., B., B. şi I., în solidar, să plătească următoarele despăgubiri cu titlu de daune morale părţilor civile:

- 20.000 euro cu titlu de daune morale părţii civile F., şi

- 20.000 euro cu titlu de daune morale părţii civile D..

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) şi la) art. 1121 C. pen., a dispus confiscarea specială şi confiscarea extinsă de la inculpaţi a următoarelor sume de bani şi bunuri:

- 59.950 Euro, 9400 RON şi o cantitate de 761 (şapte sute şaizeci şi unu) grame de bijuterii ce par din aur, ridicate de la inculpata A., din imobilul aparţinând inculpaţilor B. şi B., din comuna Turia nr. 1148, jud. Covasna;

- imobilul situat în mun. Tg Secuiesc strada x nr. 3, jud. Covasna, apt. 1, înregistrat în CF nr. x Tg. Secuiesc, nr. CF vechi xb A1 nr. top x, compus din una bucătărie, una cămară cu suprafaţa clădită de 60 mp şi cu cota de 2/3 cotă de participare la părţile de uz comun ce aparţine inculpatei A. şi defunctului K.;

- 30.000 Euro şi o cantitate de 240 grame de bijuterii din aur - 11 inele, 4 cercei, o broşă, o cruciuliţă, două lanţuri şi o brăţară aparţinând inculpatului I., - 2940 euro, obţinută ca produs infracţional din săvârşirea de către inculpaţii B. şi B., a infracţiunii de trafic de persoane, şi ridicată de la numita L.;

- 2085 Euro şi 1400 RON, obţinute ca produs infracţional din săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi ridicate de la inculpatul B.;

- 900 euro, obţinute ca produs infracţional din săvârşirea de către inculpaţii B. şi B., a infracţiunii de trafic de persoane, ridicate de la numitul B. jr, şi

- 2180 euro, obţinute ca produs infracţional din săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, de la inculpata B..

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză prin ordonanţele procurorului din data de 7 aprilie 2022, din data de 12 aprilie 2022 şi din data de 19 aprilie 2022 emise în dosarul de urmărire penală nr. 25/D/P/2018 al DIICOT Covasna.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpaţii A., C., B. şi I. şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Covasna.

Prin decizia nr. 759/Ap din 19 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, a fost admis apelul formulat de DIICOT- Biroul Teritorial Covasna împotriva sentinţei penale nr. 31/21.07.2023 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr. x/2022, pe care a modificat-o în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi B. pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată, modalitatea de realizare a tratamentului penal al pluralităţii de infracţiuni pentru inculpata A., neaplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen. pentru toţi inculpaţii, cuantumul pedepsei rezultante principale aplicate inculpaţilor A. şi B., soluţia de confiscare de la inculpata A. a sumei de 59.500 de euro.

Rejudecând cauza în aceste limite:

A majorat pedeapsa aplicată inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, 3 acte materiale, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 182 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., de la 3 ani închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 C. pen. a aplicat inculpatei A. ca pedeapsă complementară şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei A. ca pedeapsă accesorie şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen.

Au fost menţinute celelalte pedepse complementare şi accesorii aplicate inculpatei A. pe lângă pedeapsa principală de mai sus.

De asemenea, s-a menţinut pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate de instanţa de fond pe lângă această pedeapsă.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit cele 2 pedepse principale, s-a aplicat pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani şi 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 8 luni închisoare, rezultând o pedeapsă principală de 5 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen. a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 9 luni închisoare aplicată inculpatei A. prin sentinţa penală nr. 219/28.10.2021 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, definitivă prin neapelare şi dispune executarea pedepsei de 9 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (5) C. pen., art. 44 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare cu pedeapsa de 9 luni închisoare, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani şi 2 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni, rezultând o pedeapsă principală finală de 5 ani şi 5 luni închisoare, pe care o va executa inculpata A..

În baza art. 45 alin. (1), (3) lit. a) C. pen. alături de pedeapsa principală de mai sus s-a aplicat inculpatei A. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) (dreptul de a comunica cu victimele D., E. şi F.) şi j C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen. a aplicat inculpatei A. şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) (dreptul de a comunica cu victimele D., E. şi F.) şi j C. pen.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus ca din suma de 59.500 de euro ridicată de la inculpata A. şi supusă măsurii asigurătorii să fie despăgubite părţile civile D. cu suma de 20.000 de euro şi F. cu suma de 20.000 de euro.

A fost menţinut dispoziţia de confiscare de la inculpaţi în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. cu privire la diferenţa de 19.500 de euro.

A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, 5 acte materiale, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 182 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., de la 3 ani închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 C. pen. a aplicat inculpatului B. ca pedeapsă complementară şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului B. ca pedeapsă accesorie şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen.

Au fost menţinute celelalte pedepse complementare şi accesorii aplicate inculpatului B. pe lângă pedeapsa principală de mai sus.

De asemenea, s-a menţinut pedeapsa principală de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate de instanţa de fond pe lângă această pedeapsă.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite cele 2 pedepse principale, s-a aplicat pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani şi 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, rezultând o pedeapsă principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (1), (3) lit. a) C. pen. alături de pedeapsa principală de mai sus a aplicat inculpatului B. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) (dreptul de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.) şi j C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen. a aplicat inculpatului B. şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) (dreptul de a comunica cu victimele D., E., F., G. şi H.) şi j C. pen.

În baza art. 67 C. pen. a aplicat inculpatei C. ca pedeapsă complementară pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare stabilită de instanţa de fond în sarcina inculpatei pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată, 5 acte materiale, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 182 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. şi pe lângă pedeapsa rezultantă principală de 3 ani şi 9 luni închisoare stabilită de instanţa de fond interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei C. ca pedeapsă accesorie pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată, 5 acte materiale, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 182 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. şi pe lângă pedeapsa rezultantă principală de 3 ani şi 9 luni închisoare stabilită de instanţa de fond şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în ceea ce o priveşte pe inculpata C..

S-a menţinut şi pedeapsa principală de 1 an închisoare stabilită de instanţa de fond în sarcina inculpatului I. pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 67 C. pen. a aplicat inculpatului I. ca pedeapsă complementară pe lângă pedeapsa principală de mai sus şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului I. ca pedeapsă accesorie şi interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. j) C. pen.

De asemenea, au fost menţinute celelalte pedepse complementare şi accesorii aplicate inculpatului I. pe lângă pedeapsa principală indicată mai sus.

Au mai fost menţinute dispoziţiile art. 91 C. pen., art. 92 C. pen. precum şi celelalte dispoziţii în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat.

Totodată, s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de inculpaţii A., B., C. şi I. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Hotărârea din apel a fost comunicată inculpaţilor A., B. şi C. la data de 5 decembrie 2023, astfel că data până la care inculpaţii aveau posibilitatea să declare recurs în casaţie este 5 ianuarie 2024, inclusiv.

Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpaţii A., B. şi C. au declarat recurs în casaţie la data de 23 noiembrie 2023, prin apărători aleşi, avocaţi M. şi N., conform împuternicirii avocaţiale depuse la dosar.

În esenţă, prin motivele de recurs în casaţie, invocând cazul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., s-a arătat de către recurenţii inculpaţi că infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pentru care au fost condamnaţi, nu întrunesc elementele de tipicitate cerute de norma de incriminare, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, în contextul în care grupul infracţional organizat nu a existat niciodată şi, totodată, din elementele analizate rezultă lipsa de omogenitate şi de continuitate a acestuia.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată tuturor participanţilor, iar până la expirarea termenul de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., nu au fost depuse concluzii scrise.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 28 februarie 2024, iar la înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursurilor în casaţie era îndeplinită, iar la data 21 martie 2024 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererilor de recurs în casaţie formulate, prin încheierea din 26 martie 2024, Înalta Curte a dispus admiterea acestora şi trimiterea cauzei în vederea judecării recursurilor în casaţie în compunere de 3 judecători.

Analizând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A., B. şi C., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte precizează că, potrivit C. proc. pen., recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat şi care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din acelaşi cod, pe calea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Aşadar, recursul în casaţie are ca scop verificarea conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, recursul în casaţie nu are în vedere elementele de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, aşa încât, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator şi să stabilească o situaţie de fapt diferită de cea menţionată în hotărârile atacate.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., acesta este incident în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei.

Dispoziţiile menţionate exclud din sfera de analiză a instanţei de recurs situaţia de fapt şi modalitatea de interpretare a probatoriului, în acest stadiu verificându-se exclusiv doar dacă faptele astfel cum au fost reţinute de către instanţa de apel sunt prevăzute ca infracţiuni, respectiv dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc din punct de vedere obiectiv elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului.

Deopotrivă, prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Verificările pe care instanţa de recurs în casaţie le face din perspectiva noţiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita inculpatului este prevăzută de norma de incriminare, cât şi condiţiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu zisă şi elementele de conţinut ale incriminării sub aspectul laturii obiective.

În raport de consideraţiile teoretice expuse anterior, în limitele procesuale menţionate şi în raport cu situaţia de fapt astfel cum a fost stabilită definitiv de către curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că argumentele recurenţilor inculpaţi, în sensul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate cerute de norma de incriminare, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, în contextul în care grupul infracţional organizat nu a existat niciodată şi, totodată, din elementele analizate rezultă lipsa de omogenitate şi de continuitate a acestuia, sunt nefondate, în speţă fiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii, astfel cum sunt incriminate de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

În cauza de faţă, starea de fapt valorificată prin decizia recurată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de grup infracţional organizat, constă în aceea că:

Inculpata A., în perioada 2017- 4 iulie 2021, împreună cu K. şi O. (fraţi), a constituit un grup infracţional organizat specializat în traficul de persoane, acţionând în mod coordonat în vederea recrutării din România sau Ungaria a victimelor E., D. şi F., persoane cu condiţie socială extrem de modestă, cu diferite dizabilităţi fizice ori psihice, în vederea exploatării lor, prin obligarea la practicarea cerşetoriei în Germania sau Austria, în multe situaţii cerşetorii fiind schimbaţi între membrii grupului, pentru a cerşi în folosul unuia sau altuia dintre ei.

În cadrul acestui grup infracţional organizat, inculpata A., în perioada 2018 - 4 iulie 2021, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu K., concubinul ei, a recrutat din Romania şi din Ungaria, prin inducere în eroare privind condiţiile deplasării, apoi a transportat din aceste 2 ţări în Germania şi în Austria, respectiv a adăpostit în locuinţa inculpaţilor C. şi B. din Austria, zona Feldkirch, în vara lui 2018 până la data de 05.09.2018, persoanele vătămate E., D. şi F., în scopul exploatării lor, profitând în tot acest proces de starea de vădită vulnerabilitate a acestor persoane, faptele fiind săvârşite prin obligarea la practicarea cerşetoriei, apoi în toamna anului 2018, în perioada octombrie - noiembrie, inculpata A., împreună cu concubinul său, K. a organizat transportul victimelor D., E. şi F. în Germania, în zona oraşului Nurenberg, cu menţiunea că victimele au fost transportate de K. cu un microbuz, în timp ce inculpata A. a rămas în România, ţinând însă permanent legătura telefonic cu K. pentru a organiza activitatea de cerşetorie la care erau constrânse victimele, iar după data de 4 iulie 2021 când a decedat concubinul său, K., inculpata a transportat din Romania în Germania (zona Stuttgart, Pforzheim), a adăpostit, atât pe teritoriul României, în locuinţa familiei sale din Turia, cât şi pe teritoriul Germaniei, persoana vătămată D., în scopul exploatării sale prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin inducere în eroare privind condiţiile deplasării în Germania, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestei persoane.

Inculpaţii B. şi C., alături de coinculpatul I., fiul lor, în perioada anilor 2018 - 6 aprilie 2022, au aderat la activitatea infracţională a membrilor constituenţi ai grupului infracţional organizat arătat mai sus şi, la indicaţiile acestora, au transportat, adăpostit şi exploatat victimele pe teritoriul Austriei (zona oraşului Felkirch), iar după data de 4.07.2021, când a survenit decesul lui K., inculpaţii B. şi C. au consolidat poziţia ocupată de către fiica lor, inculpata A. în structura constituentă a grupului, pentru a obţine şi menţine controlul asupra victimei D..

În cadrul grupului infracţional, în vara anului 2018, până la data de 5 septembrie 2018, inculpaţii B. şi C., părinţii inculpatei A., au adăpostit în locuinţa lor din Austria (zona oraşului Felkirch) persoanele vătămate E., D. şi F., pe care le-au exploatat, prin obligarea la practicarea cerşetoriei, atât în folosul lor, cât şi în folosul lui K. şi al fiicei lor, inculpata A., victimele fiind recrutate de aceştia din urmă, prin inducere în eroare privind condiţiile deplasării în Austria sau Germania, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestora, fiind transportate de K. şi A. din Romania şi transferate inculpaţilor C. şi B., în Austria, zona localităţii Feldkirch, în scopul obligării la practicarea cerşetoriei.

După data de 4 iulie 2021, când a intervenit decesul lui K., după ce A. a negociat împărţirea victimelor între grupul familiei Otveş, condus de ea, şi cel al familiei Balasz, condus de O. (fratele defunctului) inculpaţii C., B. şi A. au adăpostit şi exploatat, iniţial în Romania, la locuinţa lor din com. Turia, jud. Covasna, pe victima D., apoi, începând cu luna ianuarie 2022, au adăpostit şi exploatat victima D. în Germania (zona Stuttgart, Pforzheim), victima fiind în continuare menţinută în eroare cu privire la activităţile desfăşurate pe teritoriul Germaniei, profitând de starea sa de vădită vulnerabilitate, faptele fiind săvârşite prin obligarea la practicarea cerşetoriei.

În anul 2019, luna septembrie, cei doi soţi Otveş au recrutat din Ungaria, din gară, victima G., cetăţean maghiar, prin inducere în eroare privind condiţiile deplasării lor ori cu privire la natura activităţilor ce urmau a fi executate pe teritoriul României (la domiciliul lor din com. Turia) unde aceasta a fost transportată, adăpostită şi exploatată, timp de o lună şi jumătate, de la mijlocul lui septembrie până la finalul lui octombrie 2019, astfel cum rezultă din declaraţia acestuia dată la urmărire penală, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acestei, faptele fiind săvârşite prin supunerea la executarea unor munci în gospodăria familiei lor, neremunerate, victima reuşind să fugă din locuinţa celor 2.

În acelaşi interval de timp, respectiv anul 2018, cei 2 inculpaţi, soţii Otveş, au recrutat din Romania victima H. - cetăţean român - pe care au transportat-o, adăpostit-o şi exploatat-o pe teritoriul Austriei (zona localităţii Feldkirch), profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acesteia, faptele fiind săvârşite prin obligarea la practicarea cerşetoriei, victima cerşind în perioada august - cel mai târziu 5 septembrie 2018 pentru inculpaţi, alături de celelalte victime, E., D. şi F..

Astfel, aşa cum rezultă din decizia instanţei de apel, aceasta a stabilit cu caracter definitiv situaţia de fapt, evidenţiind-o în mod concret, aşa cum a şi fost expusă de Înalta Curte, existând o corespondenţă deplină între aceasta şi condiţiile de tipicitate obiectivă ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor, respectiv săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen.

De asemenea, în considerentele deciziei, instanţa de apel a expus şi argumentele, în drept, privind pluralitatea constituită şi conţinutul dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din C. pen., ceea ce confirmă identitatea între baza factuală şi condiţiile de tipicitate obiectivă evidenţiate în mod efectiv.

Instanţa de apel a stabilit baza factuală pentru incriminarea reţinută ca fiind comisă de cei trei inculpaţi, în baza unui amplu examen de analiză asupra mijloacelor de probă administrate în cauză, ceea ce ţine de controlul jurisdicţional al căii ordinare de atac a apelului.

La rândul ei, instanţa supremă observă că, în ceea ce priveşte constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective, implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Aderarea la grupul infracţional organizat se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri. Chiar dacă nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, pentru că altfel nu se poate reţine această variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

În considerarea acestor aspecte de ordin teoretic raportat la acuzaţiile aduse inculpaţilor se constată că acţiunile concrete desfăşurate de aceştia se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii, respectiv actele întreprinse de aceştia sunt pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun, precum şi pentru aderarea la activitatea infracţională a membrilor constituenţi.

În acest sens, cu privire la pluralitatea constituită, asocierea efectivă a trei sau mai multe persoane, se observă că, înainte de vara anului 2018, grupul a fost constituit din A., K. şi O., iar la acesta au aderat B. şi C.. Grupul astfel constituit a continuat să existe până la data decesului lui K., în iulie 2021. Ulterior, grupul şi-a continuat existenţa până la data de 06 aprilie 2022, organizarea activităţii acestuia fiind decisă de A. cu O., care au discutat telefonic cu privire la împărţirea cerşetorilor, context în care, în favoarea lui A., au intervenit şi părinţii acesteia, B. şi C., pentru a asigura păstrarea lui D. ca persoană exploatată de către A..

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma aderării la activitatea infracţională, se observă că palierul infracţional al membrilor constituenţi ai grupului format din K., A. şi O., este completat de cei doi recurenţi inculpaţi B. şi C., părinţii inculpatei A., care au aderat la solicitarea acesteia cu privire la activitatea de adăpostire şi, ulterior, de exploatare a unor persoane vulnerabile în derularea infracţiunii scop de trafic de persoane, această grupare infracţională aflându-se în fiinţă începând cu anul 2018 şi până în a doua jumătate a anului 2021, deci şi după decesul inculpatului K..

De asemenea, faptul că parte din grupul infracţional este grefat şi pe relaţii de familie ori similare, de concubinaj, nu conduce la concluzia lipsei condiţiei de existenţă a grupului infracţional, atâta vreme cât instanţa de apel a reţinut că inculpata A. era concubina lui K., iar toate discuţiile ce vizau activitatea infracţională erau purtate direct cu acesta, care era şi liderul grupului infracţional organizat. K. era fratele mai mare al lui O. şi, totodată, cel care decidea activităţile ce trebuiau realizate în cadrul grupului. Aşadar, instanţa de apel a reţinut existenţa acţiunilor întreprinse de cei doi concubini pentru a se realiza scopul grupului infracţional, nefiind, în acelaşi timp, necesară pentru inculpata A. purtarea de discuţii suplimentare cu inculpatul O..

Cu alte cuvinte, pentru a reţine infracţiunea de grup infracţional organizat nu este necesar ca toţi membri să conlucreze fiecare cu celălalt sau toţi, împreună, ori de câte ori se desfăşoară o activitate infracţională.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în realitate, prin criticile formulate (faptul că nu a existat niciun fel de colaborare între inculpaţii A. şi O., lipsa de coeziune şi inexistenţa unui consens între cei trei inculpaţi care au constituit grupul infracţional motivată de existenţa unor conflicte între inculpaţii A. şi O., fiind emis un ordin de protecţie, ori faţă de simplul fapt că inculpata A. era într-o relaţie de concubinaj cu inculpatul K., iar acesta şi O. sunt fraţi) se contestă situaţia de fapt stabilită de către instanţa de apel, fondul criticilor formulate pe calea recursului în casaţie pornind de la negarea bazei factuale care a condus la reţinerea vinovăţiei inculpaţilor, solicitându-se implicit o reevaluare a materialului probator, care nu este posibilă în actualul stadiu procesual.

Natura criticilor formulate de recurenţi ţin de fondul cauzei, de modalitatea în care instanţa de apel a reţinut, pe baza probelor din dosar, existenţa infracţiunii, sub aspectul laturii obiective şi subiective a acesteia.

Cu privire la lipsa concordanţei dintre situaţia de fapt reţinută şi tipicitatea obiectivă a infracţiunii, Înalta Curte reţine că scopul recursului în casaţie este verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, instanţa trebuie să plece în analiza tipicităţii obiective a infracţiunii de la situaţia de fapt reţinută de către instanţele de fond şi de apel, neputând să analizeze pertinenţa şi concludenta probelor administrate în cauză ori suficienţa acestora.

Criticile recurenţilor referitoare la neîntrunirea elementelor laturii obiective reprezintă în realitate chestiuni care vizează temeinicia hotărârii de condamnare, iar nu conformitatea hotărârii atacate cu dispoziţiile legii.

Analiza pe care o poate face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie este limitată exclusiv în drept. Aşadar, statuările în fapt ale instanţei care a pronunţat hotărârea definitivă, verificarea suportului probator al acestora, modalitatea de motivare a deciziei nu pot face obiectul cenzurii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 759/Ap din 19 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 200 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 759/Ap din 19 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 200 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 aprilie 2024.