Jurisdictional conflict over criminal complaint challenging dismissal of mixed military-civilian corruption charges: civil court competence under Art. 44(4)-(5) CPP

Şedinţa publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra conflictului de competenţă de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 261 din data de 10 octombrie 2023, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Botoşani, secţia Penală a admis excepţia necompetenţei materiale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoşani, invocată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petentul A. împotriva Ordonanţei de clasare nr. 35/P/2022 din data de 20 martie 2023 a DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a Ordonanţei de respingere a plângerii nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului - şef al secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în favoarea Tribunalului Militar Iaşi.

În acest sens, s-a menţionat că cele două plângeri penale formulate de petentul A. la data de 27.04.2022, respectiv data de 12.01.2023, înregistrate la DNA - Serviviul Teritorial Iaşi, au ca obiect săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi fals intelectual, prev. de art. 321 din C. pen., fapte constând în aceea că lucrători din cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă au întocmit informări ce conţineau aspecte neconforme în legătură cu modalitatea de realizare a atribuţiilor de serviciu, informări care au stat la baza respingerii unor propuneri de avansare în grad profesional înainte de termen a petentului ori neacordarea soldei de merit.

Interpelat, petentul A. a confirmat că plângerile sale vizează doar lucrătorii din cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă.

S-a constatat că judecătorul de cameră preliminară că atât în Ordonanţa nr. 45/P/2022 din 02 iunie 2022 emisă de DNA - Serviviul Teritorial Iaşi, de declinare a cauzei în favoarea DNA - Structura Centrală - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, cât şi în Ordonanţa de clasare nr. 35/P/2022 din data de 20 martie 2023 a DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, s-a reţinut că plângerea vizează doar lucrătorii din cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă, care au calitatea de militari.

Potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Având în vedere că plângerea penală formulată în cauză vizează săvârşirea unor infracţiuni doar de către lucrătorii din cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă, care au calitatea de militari, însăşi urmărirea penală fiind efectută de către un procuror specializat în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, în speţă, competenţa de a judeca cauza în primă instanţă, respectiv de a judeca plângerea împotriva soluţiei de clasare, aparţine Tribunalului Militar Iaşi.

Prin încheierea penală nr. 15 din data de 28 februarie 2024, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Iaşi, în baza art. 47 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen. cu referire la art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Iaşi, invocată de procuror.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petentul A., împotriva Ordonanţei de clasare din data de 20 martie 2023 dată în dosarul nr. x/2022 al DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a Ordonanţei de respingere a plângerii împotriva soluţiei de clasare nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului şef al secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoşani.

În baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În acest sens, din punct de vedere al competenţei după calitatea persoanei, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, în speţa de faţă, aceasta aparţine tribunalului civil şi nu tribunalului militar.

Astfel, judecătorul a reţinut că pe calea plângerii penale formulate la organele de urmărire penală, petentul a sesizat modalitatea în care s-au desfăşurat anumite proceduri care l-au vizat, respectiv proceduri pentru avansarea înainte de termen, pentru majorare salarială, pentru solde de merit, proceduri desfăşurate în cadrul IPJ Botoşani. În cadrul acestor proceduri, a susţinut petentul că lucrătorii SJPI Botoşani ar fi emis nişte informări care au conţinut aspecte neconforme în legătură cu modalitatea de realizare a atribuţiilor de serviciu, informări care au stat la baza respingerii propunerilor de avansare înainte de termen, de majorări salariale şi acordare solde de merit în privinţa petentului.

S-a reţinut că, aşa cum reiese din actele dosarului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani a solicitat avize, atât la Serviciul Judeţean de Protecţie Internă Botoşani, cât şi la Serviciul Judeţean Anticorupţie Botoşani, această instituţie nefiind o instituţie militarizată. Ordonanţa de clasare dată de procuror în cauză a avut în vedere procedura în ansamblu, iar din conţinutul plângerii petentului reiese că acesta a formulat critici inclusiv asupra lipsei abilităţii Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani de a emite puncte de vedere cu privire la o persoană anume şi a formulat plângere şi împotriva organului de cercetare penală însărcinat cu întocmirea răspunsului din partea S.J.A. Botoşani, în urma solicitării adresate de către I.P.J. Botoşani la data de 08.12.2022 susţinând că a fost emis un punct de vedere cu aprecieri subiective.

Reţinând prevederile art. 44 alin. (4) şi art. 56 alin. (4) şi (5) din C. proc. pen., a constatat că se instituie în faza urmăririi penale o prorogare legală de competenţă a procurorului militar în ipoteza în care în activitatea contrar legii desfăşurată de un militar sunt implicaţi ca şi participanţi şi civili.

Însă, această prorogare legală de competenţă nu se transferă şi asupra instanţei căreia îi revine judecata cauzei, aceasta nefiind instanţa militară, ci instanţa civilă. Se observă că şi în actuala reglementare, legiuitorul a păstrat regula, deja consacrată în legislaţia anterioară, potrivit căreia, atunci când într-o cauză penală sunt judecaţi şi militari şi civili, competenţa revine instanţei civile, regulă în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului [Cauza Maszni contra României (2006)].

În speţă, procedurile ce au fost analizate în cadrul cauzei penale se referă la procedura în ansamblu desfăşurată de IPJ Botoşani, care s-a finalizat cu un act administrativ de refuz al autorităţii de a-i acorda petentului respectivele drepturi pe care petentul le consideră, prin plângerile formulate, îndreptăţit să le primească.

Aşa cum reiese din conţinutul actelor şi lucrărilor dosarului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani este instituţia care avea competenţa să propună pe liste, urmare a aprecierilor proprii, persoanele care urmau a primi acele drepturi şi această instituţie a cerut aceste avize atât de la Serviciul Judeţean de Protecţie Internă, cât şi de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Botoşani, cele două avize reprezentând un tot unitar, raportat la actul final administrativ al autorităţii de refuz în a-i acorda petentului respectivele drepturi.

Art. 340 C. proc. pen. stabileşte competenţa judecătorului de cameră preliminară prin raportare la cauza ce face obiectul respectivei sesizări, plângeri, noţiunea de cauză având, aşa cum reiese din doctrină şi jurisprudenţă, semnificaţia de pricină, proces, speţă, respectiv ansamblul faptic ce face obiectul cauzei penale. Or, în speţa de faţă, ansamblul faptic ce a făcut obiectul cercetărilor a vizat aceste proceduri de promovare în grad înainte de termen, majorarea salarială în privinţa petentului, soldele de merit în privinţa acestuia, proceduri care nu se rezumă doar la avizul solicitat de la SJPI Botoşani. Din actele şi lucrările dosarului reiese faptul că analiza efectuată de către procuror a vizat şi înscrisuri emise de către Direcţia de Control Intern, dar şi aspecte vizând procedura de avansare în grad în anul 2020, situaţie în care nu s-a înregistrat vreun aviz de la SJPI Botoşani, aspecte vizând procedurile de acordare a soldei de merit în anii 2019, 2020, an în care petentul nu ar fi fost propus pentru un astfel de beneficiu şi procedura de acordare a majorării salariale din anul 2022.

Astfel cum rezultă din Legea nr. 360/06.06.2002 privind statutul poliţistului, avansarea în gradul profesional următor înaintea îndeplinirii stagiului se realizează în condiţii stabilite prin Ordin al Ministrului Afacerilor Interne, iar în ceea ce priveşte beneficiul patrimonial acesta este reglementat prin Legea cadru nr. 153/28.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, art. 15 alin. (3) stabilind că aceste condiţii de acordare a dreptului prevăzut, se reglementează prin Norme metodologice aprobate ale ordonatorului principal de credite.

Totodată, s-a reţinut faptul că aceste proceduri, care s-au finalizat cu emiterea unor acte administrative au făcut obiectul analizei organelor de urmărire penală în ansamblul lor. Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, aşa cum reiese din deciziile date de ÎCCJ şi CCR, referitor la noţiunea de aviz- Decizia nr. 1923/06.04.2012 a ÎCCJ- indiferent că acesta are caracter consultativ, facultativ sau conform, reprezintă doar o operaţiune procedurală anterioară emiterii actului administrativ şi nu un act administrativ, întrucât nu produce efecte juridice de sine stătătoare, ci contribuie doar la întărirea caracterului legal al actului administrativ. Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 294/26.04.2018, a reţinut că raportul D.I.P.I. nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, neproducând, în sine, niciun efect juridic, nu a stins şi nu a modificat raporturi juridice.

Analiza reclamată de art. 340 din C. proc. pen. nu poate fi scindată sau trunchiată doar cu privire la o situaţie de fapt parţială, în această procedură judecătorul de cameră preliminară analizând soluţia de clasare, bineînţeles prin prisma criticilor formulate de părţi, dar nu numai, trebuind totodată a efectua şi o analiză globală, a întregului material de la dosar, situaţie care de altfel reiese şi din art. 341 alin. (6) din C. proc. pen. care prevede şi soluţiile pe care le poate dispune judecătorul în această procedură.

Aşa cum s-a indicat şi în doctrină, în faza urmăririi penale, extinderea competenţei parchetelor militare şi cu privire la eventuale fapte comise de civili vizează numai ipotezele în care autorul este militar, iar participanţii (coautori, insitgatori, complici) sunt civili, indiferent că este vorba de participaţie proprie (militarul a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege) sau improprie (în ipoteza în care militarul a acţionat din culpă sau fără vinovăţie). Însă, în faza judecăţii, competenţa de judecată a unor astfel de cauze aparţine instanţelor civile.

În situaţia ce a făcut obiectul cercetărilor se pretinde incidenţa unui abuz în serviciu, presupusa activitate contrară legii, date fiind actele administrative finale emise, vizând o presupusă participaţie impropie, cercetarea penală fiind efectuată în ansamblu, mai precis unitatea de parchet- DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari a efectuat cercetări cu privire la prespusa activitate contrară legii a unor militari şi a unor civili şi a dispus soluţia de clasare în privinţa întregii speţe, a întregii situaţii reclamate de către petent.

Aşa cum s-a arătat şi anterior, aspectele sesizate şi cercetate s-au referit la posibile fapte contrare legii ce ar fi fost comise de persoane din cadrul IPJ Botoşani, Poliţiei Municipiului Botoşani, SJPI Botoşani, SJA Botoşani, persoane cu calitatea de militar sau persoane civile, astfel că soluţia de clasare a vizat întreaga situaţie faptică, competenţa de soluţionare în faza plângerii stipulate de art. 340 din C. proc. pen. aparţinând judecătorului de cameră preliminară de la instanţa civilă.

Actul procurorului cuprinde o unică soluţie (nu s-au dispus mai multe soluţii de clasare cu privire la mai multe persoane) referitoare la cele două presupuse fapte, încadrate în drept la art. 132 Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 321 din C. pen., astfel încât competenţa pentru analiza întregii situaţii faptice, în mod unitar şi global, pe care trebuie să o efectueze judecătorul de cameră preliminară nu poate fi scindată şi aparţine în mod exclusiv instanţei civile.

În acelaşi sens, s-a reţinut şi faptul că în ipoteza reunirii cauzelor (art. 44 C. proc. pen.) se prevede competenţa instanţei civile, astfel că, cu atât mai mult, în cazul în care cauza nu se poate disjunge, situaţia aplicabilă şi în situaţia de faţă, competenţa aparţine tot instanţei civile.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalului Botoşani.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

În acest sens, se constată că obiectul dosarului îl constituie plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei de clasare din data de 20 martie 2023 dată în dosarul nr. x/2022 al DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a ordonanţei de respingere a plângerii împotriva soluţiei de clasare nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului şef al secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 340 din C. proc. pen., după respingerea plângerii formulate conform art. 336-art. 339 din C. proc. pen., împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, persoana a cărei plângere a fost respinsă conform art. 339, poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari, până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Conform prevederilor art. 56 alin. (5) din C. proc. pen., procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor, efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanţa competentă potrivit art. 44 din C. proc. pen.

Aşadar, dispoziţiile art. 44 alin. (4) şi (5) din C. proc. pen. stabilesc în mod clar că, dacă dintre instanţe una este civilă, iar alta este militară, competenţa revine instanţei civile, iar dacă instanţa militară este superioară în grad, competenţa revine instanţei civile echivalente în grad potrivit art. 41 şi art. 42 din C. proc. pen.

Din analiza actelor dosarului se reţine că aspectele sesizate şi cercetate s-au referit la posibile fapte contrare legii ce ar fi fost comise de persoane din cadrul IPJ Botoşani, Poliţiei Municipiului Botoşani, SJPI Botoşani, SJA Botoşani, persoane cu calitatea de militar sau persoane civile, astfel că soluţia de clasare a vizat întreaga situaţie faptică, astfel că, Înalta Curte constată că, în cauză, competentă a soluţiona cauza este instanţa civilă, respectiv Tribunalul Botoşani, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., care stabilesc infrancţiunile ce se judecă în primă instanţă de către tribunal.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Botoşani, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Botoşani, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2024.