Competence for appeals in conditional release cases depends on detention location at the time the request was filed, not at the time of appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled that the Cluj Court of Appeal is the competent instance to hear the appeal, dismissing the competing jurisdictional claim by the Dâmbovița Court of Appeal and resolving a negative jurisdictional conflict by assigning the case back to Cluj. The dispute involved a prisoner's challenge to a first-instance judgment from the Gherla District Court that rejected his application for conditional release; while the Cluj Court of Appeal initially declined jurisdiction because the inmate had been transferred to a detention facility in Dâmbovița by the time of the appeal, the Dâmbovița Court of Appeal also declined jurisdiction, arguing that the appeal must follow the hierarchy of the court that issued the original decision. The High Court determined that under Article 587 of the Code of Criminal Procedure, the initial jurisdiction for conditional release requests is determined by the location of detention at the time the request was filed, not at the time of the appeal; consequently, because the inmate was in Cluj jurisdiction when the original application was made, the Cluj Court of Appeal retains exclusive competence as the hierarchically superior court to the Gherla District Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 587 alin. (3) C. proc. pen, art. 50 alin. (1) C. proc. pen, art. 36 alin. (2) C. proc. pen, art. 51 alin. (1) C. proc. pen, art. 51 alin. (2) C. proc. pen, art. 587 C. proc. pen; Competence for appeals in conditional release cases depends on detention location at the time the request was filed, not at the time of appeal: Prin decizia penală nr. 48 din 22 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia Penală, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (2) rap. la art. 50 rap. la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de către reprezentanta Parchetului şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie formulată de petentul A., deţinut, la data pronunţării prezentei, în Penitenciarul Poarta Albă, dar în prezent fiind deţinut în Penitenciarul Giurgiu, împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa. A dispus trimiterea, de îndată, a dosarului către această instanţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 48 din 22 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia Penală, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (2) rap. la art. 50 rap. la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de către reprezentanta Parchetului şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie formulată de petentul A., deţinut, la data pronunţării prezentei, în Penitenciarul Poarta Albă, dar în prezent fiind deţinut în Penitenciarul Giurgiu, împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa. A dispus trimiterea, de îndată, a dosarului către această instanţă.
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj a reţinut următoarele:
Potrivit art. 587 alin. (3) teza I C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare.
Prin aceste dispoziţii legale are loc o prorogare de competenţă teritorială de la normele obişnuite, potrivit cărora, contestaţia se soluţionează de tribunalul în a cărei circumscripţie se află judecătoria care a pronunţat hotărârea ce se contestă. Această prorogare de competenţa este determinată de necesitatea de a se evita introducerea de către persoanele private de libertate de cereri de liberare condiţionată multiple, care pot genera soluţii contradictorii. Aşa fiind, în practica sunt întâlnite multe situaţii în care petentul formulează o cerere de liberare condiţionată, dar până la soluţionarea acestuia de către prima instanţă, acesta este transferat într-un alt penitenciar, iar petentul introduce o nouă cerere de liberare condiţionată şi la instanţa în circumscripţia căreia se află acest penitenciar, putându-se pronunţa soluţii diferite de către instanţele astfel sesizate.
De asemenea, prorogarea de competenţa prevăzută de dispoziţiile legale precitate are în vedere şi nevoia soluţionării cu celeritate a contestaţiilor ce vizează soluţiile cu privire la liberarea condiţionată.
Revenind la speţa concretă, Tribunalul Cluj a reţinut că petentul se afla la data promovării contestaţiei în Penitenciarul Mărgineni, aşa cum rezultă din declaraţia de contestaţie aflată la dosarul Tribunalului Cluj, ceea ce înseamnă că competenţa de soluţionare a căii de atac promovate de către petent revine, potrivit art. 587 alin. (3) teza I C. proc. pen., Tribunalului Dâmboviţa.
Prin decizia penală nr. 156/CO din data de 18.03.2024 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 587 alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 36 alin. (2) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dâmboviţa invocată din oficiu.
S-a dispus declinarea contestaţiei formulată de contestatorul-deţinut A. împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla în favoarea Tribunalului Cluj.
În temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen. a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Cluj.
În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a dispus înaintarea dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla având ca obiect contestaţie împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023 a Judecătoriei Gherla către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Tribunalul Dâmboviţa a reţinut că o interpretare de natura celei reţinute în considerentele deciziei penale nr. 48/22.01.2024 a Tribunalului Cluj conform căreia se va avea în vedere la stabilirea competenţei teritoriale a instanţei de control judiciar (chiar dacă hotărârea contestată provine de la o instanţă inferioară din circumscripţia sa teritorială) tribunalul corespunzător locului de deţinere de la data formulării contestaţiei nu poate fi reţinută, fiind contrară atât normelor generale de stabilire a competenţei (care se raportează întotdeauna la cererea iniţială de investire a organului judiciar) cât şi prevederilor speciale ale art. 36 alin. (2) C. proc. pen. - tribunalul soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie (n.n., din circumscripţia sa) în cazurile prevăzute de lege (în speţă, art. 587 C. proc. pen.).
Mai mult, a precizat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin sentinţa penală nr. 681/06.12.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023 a soluţionat conflictul de competenţă dintre Tribunalul Argeş şi Tribunalul Dâmboviţa într-o speţă similară celei deduse judecăţii, stabilind cu titlu de regulator de competenţă în favoarea Tribunalului Argeş competenţa de soluţionare a contestaţiei împotriva hotărârii primei instanţe (Judecătoria Piteşti, n.n.) în cauza având ca obiect cerere de liberare condiţionată.
În considerentele hotărârii de referinţă s-a reţinut, printre altele, cum contestaţia se judecă la instanţa ierarhic superioară celei care a judecat cauza în prima instanţă, rezultă că instanţa competentă a soluţiona contestaţia formulată de condamnatul D.N. împotriva sentinţei penale nr. 1497/05.09.2023 a Judecătoriei Piteşti este Tribunalul Argeş.
Suplimentar, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei deduse judecăţii, Tribunalul Dâmboviţa a reţinut că deşi condamnatul A. se afla încarcerat la Penitenciarul Mărgineni la data înregistrării cererii de liberare condiţionată (conform fişei ANP dosar Judecătoria Gherla), prima instanţă nu a înţeles că invoce din oficiu, şi nici ceilalţi participanţi nu au ridicat excepţia necompetenţei teritoriale în termenul prevăzut de art. 47 alin. (3) C. proc. pen.
Mai mult, raportat la dispoziţiile art. 597 alin. (1) şi (6) C. proc. pen., art. 551 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 587 C. proc. pen., în mod evident legiuitorul nu a urmărit stabilirea de reguli diferite de competenţă teritorială în materia executării hotărârilor penale.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Cluj.
Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este contestaţia formulată de contestatorul persoană condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla, prin care a fost respinsă cererea de liberarea condiţionată formulată în numele condamnatului.
În acest context, Înalta Curte reţine că potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen. "liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere".
Evaluând cauza prin prisma acestor dispoziţii legale, Înalta Curte constată că la data formulării cererii de liberare condiţionată, respectiv 09.10.2023, condamnatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Gherla, competentă a soluţiona cererea fiind Judecătoria Gherla.
Jurisprudenţa constantă a instanţei supreme a statuat că aceste dispoziţii legale stabilesc că cererea de liberare condiţionată formulată de persoana condamnată intră în competenţa exclusivă de soluţionare a instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere a părţii la data formulării solicitării, aspect ce reiese şi din dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2018 (publicată în M. Of. nr. 885/22.10.2018) prin care s-a statuat că "cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".
Contestaţia se judecă la instanţa ierarhic superioară celei care a judecat cauza în primă instanţă, respectiv Judecătoria Gherla, astfel că instanţa competentă a soluţiona contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1173/03.11.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla este Tribunalul Cluj.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare vor rămânr în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 aprilie 2024.