Jurisdiction for Application of More Favorable Penal Law Following Constitutional Unconstitutionality: Competence Lies with Court of Detainee's Location

Şedinţa publică din data de 20 martie 2024

Deliberând asupra conflictului de competenţă care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1753/03.08.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 47 alin. (1), art. 50 rap. la art. 429 alin. (1) C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, invocată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie în anulare formulată de petentul A. , în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a constatat că petentul invocă existenţa unei cauze de încetare a procesului penal, ca urmare a dezincriminării infracţiunilor asimilate infracţiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, prin sentinţa penală nr. 1743/12.12.2018, pronunţată de Judecătoria Piteşti

Competenţa judecării contestaţiei în anulare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) C. proc. pen., aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea definitivă a cărei anulare se cere.

Astfel, s-a constatat că instanţa competentă să dispună asupra contestaţiei în anulare este Judecătoria Piteşti, aceasta fiind instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere.

Prin sentinţa penală nr. 372/06.03.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Piteşti, secţia penală, în baza art. 50 C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti, invocată de instanţă din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A., cunoscut cu antecedente penale, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5, instanţă competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza.

În baza art. 51 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Sectorului 5.

În baza art. 51 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Sectorului 5.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a arătat că obiectul cererii petentului nu este întemeiat pe dispoziţiile referitoare la contestaţia în anulare privind un eventual caz de încetare a procesului penal, aşa cum s-a constatat prin sentinţa penală nr. 1753/03.08.2023 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, ci cererea acestuia are ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 595 C. proc. pen., iar în raport de aceste aspecte, s-a arătat că revine Judecătoriei Sectorului 5 competenţa materială şi teritorială de a soluţiona cauza.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

Prin cererea din data de 03.08.2022, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 595 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 4 C. pen., aplicarea legii penale mai favorabile.

În motivare, în esenţă, a arătat că doreşte înlăturarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1743/12.12.2018. A menţionat că a fot condamnat pentru infracţiunea de contrabandă, dar, prin decizia nr. 176/24.03.2022, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional art. 270 alin. (3) din Codul Vamal, iar această decizie produce efecte similare celei unei legi de dezincriminare.

În drept, a invocat art. 595 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 4 C. pen.

La termenul de judecată din data de 21.02.2024, prezent în faţa Judecătoriei Piteşti, petentul a arătat că doreşte să beneficieze de legea penală mai favorabilă şi a solicitat a se constata că fapta pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată.

Înalta Curte constată că obiectul cererii formulate de petent îl constituie aplicarea dispoziţiilor art. 595 C. proc. pen., dispoziţii care prevăd că atunci "Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din C. pen.. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate, dacă, în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale, o faptă determinată nu mai întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni sau forma de vinovăţie cerută de lege pentru existenţa infracţiunii ori dacă respectiva decizie determină reducerea limitei maxime a pedepsei sau a măsurii prevăzute de lege, iar pedeapsa sau măsura care se execută ori urmează a se executa depăşeşte acest maxim. Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) şi (11) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanţa de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenţie."

Înalta Curte reţine că, la data formulării cererii, petentul era încarcerat în Penitenciarul Bucureşti - Rahova.

Reţine, totodată, că, prin decizia nr. 885/22.10.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis următoarele:

"Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: Instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate."

În raport cu aceste considerente, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa materială şi teritorială de a soluţiona cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, conform art. 595 C. proc. pen., formulată de petentul A..

Prin urmare, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2024.