Extraordinary appeal dismissed as untimely: expiration of the statutory deadline triggers procedural decadenza and nullity of the filing

Şedinţa publică din data de 16 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal la 14.03.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata sumei de 361.348,86 RON, reprezentând contravaloarea parţială a facturii seria x nr. x/15.11.2021, a sumei de 6.323,09 RON, reprezentând dobândă legală penalizatoare calculată începând cu 16.12.2016 până la introducerea acţiunii - 08.03.2022, precum şi în continuare până la achitarea debitului principal; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1270 alin. (1) C. civ., art. 1350 C. civ., art. 1523 alin. (2) lit. d) C. civ., art. 1489 C. civ., O.G. nr. 13/2011.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind lipsită de obiect, argumentând că într-adevăr, reclamanta şi-a executat obligaţiile, însă beneficiarul a constatat nereguli grave în privinţa lucrărilor realizate de aceasta. A mai susţinut că reclamanta a refuzat să remedieze deficienţele constatate în privinţa lucrării realizate. Totodată, a arătat că recunoaşte pretenţiile reclamantei, motiv pentru care a solicitat respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.

Prin cererea precizatoare înaintată la dosarul cauzei la 27.09.2022, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii penalizatoare începând cu 15.01.2022. Totodată, a învederat că pârâta a achitat, suplimentar sumei de 100.000 RON, suma de 50.000 RON la 25.03.2022, respectiv 50.000 RON la 30.06.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 872/C din 11 noiembrie 2022, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., astfel cum aceasta a fost precizată, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. şi:

- a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 261.348,86 RON, reprezentând debit principal (contravaloare lucrări);

- a obligat pârâta să achite reclamantei dobândă legală penalizatoare calculată asupra debitului total de 461.348,86 RON, începând cu 15.01.2022, până la data achitării efective a fiecărei sume plătite reclamantei ulterior acestei date şi în continuare, până la achitarea efectivă a sumei rămase, respectiv 261.348,86 RON;

- a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 10.639,64 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 20.12.2022, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal, din oficiu, a dispus îndreptarea omisiunii strecurate în minuta şi dispozitivul sentinţei civile nr. 872/C/11.11.2022 pronunţate în dosarul nr. x/2022, în sensul inserării menţiunii potrivit căreia calea de atac este apelul în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Neamţ.

Împotriva sentinţei civile nr. 872/C/11.11.2022 a declarat apel pârâta, criticând-o cu referire la cuantumul debitului restant stabilit de instanţă, respectiv cu privire la cheltuielile de judecată acordate.

Prin decizia nr. 713/2023 din 23 octombrie 2023, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a admis excepţia netimbrării apelului formulat de apelanta-pârâtă B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 872/C/11.11.2022 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022, invocată din oficiu, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A. şi a anulat, ca netimbrată, cererea de apel. De asemenea, prin aceeaşi decizie, a obligat apelanta-pârâtă la plată către intimata-reclamantă a sumei de 2.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.R.L. solicitând admiterea recursului, schimbarea hotărârii recurate, cu obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Prin memoriul de recurs, recurenta-pârâtă a susţinut că soluţia pronunţată, de respingere a cererii de apel ca netimbrată, apare ca o restricţionare a accesului la justiţie, în condiţiile în care a învederat instanţei faptul că se află în procedura concordatului preventiv, neputând achita taxa judiciară de timbru. Totodată, a arătat că a solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru.

Cât priveşte obligarea la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată, autoarea recursului a afirmat că nu putea fi obligată la achitarea acestora, respectiv că suma în cuantum de 2.500 RON este disproporţionată prin raportare la natura juridică, complexitatea cauzei şi munca depusă efectiv de avocat.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Prin întâmpinarea înaintată la dosarul cauzei la 05.03.2024, intimata-reclamantă a solicitat, în principal admiterea excepţia nulităţii cererii de recurs pentru nesemnare şi/sau nulitatea recursului pentru neindicarea unor motive care să justifice nelegalitatea hotărârii recurate, iar în subsidiar respingerea recursului ca fiind nefondat, cu obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Prin precizările la cererea de recurs formulate de recurenta-pârâtă la 15.04.2024 şi înaintate la dosarul cauzei la aceeaşi dată, s-a solicitat admiterea recursului prin raportare şi la necitarea administratorului concordatar, desemnat pentru a o reprezenta în procedura concordatului preventiv.

Prin rezoluţia din 06.03.2024, în vederea soluţionării căii extraordinare de atac a recursului, s-a fixat termen de judecată la 16.04.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La acest termen de judecată, instanţa supremă a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii recursului, invocată din oficiu.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., stabilind ordinea de prioritate a soluţionării excepţiilor de procedură, a luat în examinare excepţia tardivităţii căii extraordinare de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul, ca tardiv, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi nu pot exercita căile de atac decât în termenele şi condiţiile legii.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege este expresia garantării dreptului persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor termene procedurale servind unei juste şi previzibile administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar articolul 181 alin. (2) C. proc. civ. prevede că atunci "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.".

În speţă, potrivit dovezii de comunicare a deciziei recurate aflată la fila 118-verso în dosarul curţii de apel, hotărârea atacată a fost transmisă recurentei la 08.11.2023, dată de la care a început să curgă termenul legal de 30 zile pentru declararea recursului, care, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 şi alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la 11.12.2023, luni zi lucrătoare, aceasta fiind ultima zi în care recurenta putea declara calea de atac.

Or, cererea de recurs a fost transmisă instanţei a cărei hotărâre se atacă prin poşta electronică la 14.12.2023, ora 12:22 (conform înscrisului aflat la dosarul de recurs, fiind înregistrată la registratura instanţei de apel la aceeaşi dată, astfel cum atestă data menţionată pe ştampila aplicată pe dosarului de recurs).

Ca atare, recurenta-pârâtă putea formula cererea de recurs împotriva deciziei nr. 713/2023 din 23 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, respectiv de la 08.11.2023, cum de altfel se menţionează în dispozitivul acestei hotărâri.

Prin urmare, calea de atac a fost exercitată după împlinirea termenului reglementat de art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ., împrejurare care atrage incidenţa în cauză a art. 185 alin. (1) C. proc. civ., intervenind decăderea recurentei din exercitarea dreptului procesual, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada împiedicării printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa în exercitarea dreptului în interiorul termenului, astfel încât cererea de recurs a acesteia este lovită de nulitate, potrivit art. 175 şi art. 179 C. proc. civ.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 485 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 185 din acelaşi cod, va admite excepţia tardivităţii recursului şi va respinge ca tardiv formulat recursul.

În ce priveşte cererea intimatei-reclamante de obligare a recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, Înalta Curte constată că înscrisurile aflate la filele x ale dosarului de recurs, factura fiscală seria x nr. x din 23.01.2024, respectiv extrasul de cont nr. 1219 din 12.02.2024, atestă efectuarea de către intimata-reclamantă A. S.A a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 5.950 RON.

Faţă de soluţia de respingere a recursului ca tardiv formulat, ce urmează a fi pronunţată în cauză, recurenta-pârâtă fiind în culpă procesuală şi, totodată, partea care a pierdut procesul în recurs, aflându-se în ipoteza prevăzută de lege de a datora cheltuieli de judecată celeilalte părţi, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune obligarea recurentei-pârâte B. S.R.L. la plata către intimata-reclamantă A. S.A. a sumei de 5.950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L., împotriva deciziei nr. 713/2023 din 23 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Obligă recurenta-pârâtă B. S.R.L. la plata către intimata-reclamantă A. S.A. a sumei de 5.950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 aprilie 2024.