Cassation annulled for failure to prepay judicial stamp duty in communication services debt case

Şedinţa publică din data de 16 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reşiţa la 06.09.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 1415,28 RON, reprezentând debit principal, cu cheltuieli de judecată în sumă de 50 de RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

În drept, cererea de valoare redusă a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1028 şi urm. C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 3659 din 26 noiembrie 2021, Judecătoria Reşiţa a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul B. şi, pe cale de consecinţă:

- a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 837,29 RON, reprezentând debit principal, respectiv contravaloare servicii de comunicaţii;

- a respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată;

- a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul B., criticând sentinţa instanţei de fond ca fiind nelegală.

Prin decizia civilă nr. 434/A/2021 din 13 septembrie 2022, Tribunalul Caraş Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins apelul formulat de apelantul-pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 3659/26.11.2021 pronunţate de Judecătoria Reşiţa în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L.

Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs pârâtul B. susţinând că soluţia pronunţată este incorectă, probele administrate nefiind analizate şi luate în considerare la soluţionarea dosarului.

Prin decizia civilă nr. 4/R din 16 ianuarie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât B., în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 434/A din 13 septembrie 2022 pronunţate de Tribunalul Caraş Severin în dosarul nr. x/2021, având ca obiect cerere de valoare redusă.

La 07.02.2023, pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, sub numărul x/2023, a fost înregistrată contestaţia în anulare a deciziei civile nr. 4/R/16.01.2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2021, formulată de pârâtul B..

Prin încheierea de şedinţă din 23.03.2023, instanţa a dispus suspendarea judecării contestaţiei în anularea în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a faptului că, deşi legal citate, părţile au lipsit în mod nejustificat la apelul făcut în şedinţă publică şi nu au solicitat judecata în lipsă.

Prin rezoluţia din 25.09.2023, Curtea a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei şi a fixat termen de judecată la 26.10.2023 pentru când părţile au fost citate în vederea discutării excepţiei de perimare a contestaţiei în anulare.

Prin decizia civilă nr. 184/R din 26 octombrie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a constatat perimată contestaţia în anularea deciziei civile nr. 4/R/16.01.2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2021, formulată de contestatorul B., în contradictoriu cu intimata A. S.R.L.

Împotriva acestei din urmă decizii a formulat recurs B. susţinând, în esenţă, că nu îi sunt imputabile motivele pentru care s-a dispus suspendarea judecării cauzei, acesta neavând cunoştinţă de termenul de judecată stabilit.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţiile netimbrării, tardivităţii şi nulităţii cererii de recurs, iar pe fond a susţinut că în mod corect s-a reţinut că, în speţă, a intervenit sancţiunea perimării cererii, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 416 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 13.12.2023, s-a stabilit în sarcina recurentului obligaţia timbrării recursului cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluţia din 20.02.2024, în vederea soluţionării căii extraordinare de atac a recursului, s-a fixat termen de judecată la 16.04.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La acest termen de judecată, instanţa supremă a rămas în pronunţare asupra excepţiei netimbrării recursului, invocate prin întâmpinare.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 248 alin. (1) din acelaşi cod, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Excepţia netimbrării reprezintă modalitatea procesuală prin care instanţa ori partea interesată poate invoca, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularitatea cu privire la timbrarea cererii. Aceasta are natura unei excepţii de procedură absolute ce duce la anularea cererii în cazul neînlăturării lipsurilor constatate de instanţă.

Prin dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

Articolul 32 din acelaşi act normativ prevede că, "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.".

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Prin aceeaşi comunicare instanţa aduce la cunoştinţa părţii posibilitatea formulării, în condiţiile legii, a cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru partea poate formula cerere de reexaminare în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Conform art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancţiunea nulităţii.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurentul nu s-a conformat obligaţiei ce îi revenea, deşi i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013, aşa cum rezultă din procesul-verbal de comunicare, aflat la fila x verso din dosarul de recurs.

Mai mult, observă instanţa supremă că autorul căii extraordinare de atac pendinte, prin notele scrise înaintate la dosar la 09.02.2024, a precizat faptul că nu intenţionează să achite taxa judiciară de timbru solicitând, totodată, imputarea acesteia intimatei-pârâte.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, astfel încât Înalta Curte urmează să facă aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 184/R din 26 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 184/R din 26 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 aprilie 2024.