Appeal regarding request to transfer jurisdiction and constitutional unconstitutionality of transfer decree: perempted due to six-month procedural inactivity
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal by finding it perempted, thereby leaving the lower instance decision—which had refused the petitioner's request to transfer jurisdiction and to refer the unconstitutionality of Article 144(2) of the Code of Civil Procedure to the Constitutional Court—enforceable. The dispute centered on a petition to transfer a civil case and a challenge to the non-appealable and unreasoned nature of transfer decisions under the cited code provision. Relying on Article 416 in conjunction with Articles 420 and 496 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the appeal was perempted by law because the proceedings remained inactive for more than six months from the last procedural act (the suspension of judgment on June 21, 2023), a delay attributable to the appellant's failure to take any procedural steps, resulting in the automatic extinction of the appeal process.
Legislator headnote
AI generatedart. 144 alin. (2) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (2) C. proc. civ; Appeal regarding request to transfer jurisdiction and constitutional unconstitutionality of transfer decree: perempted due to six-month procedural inactivity: În cadrul aceleiaşi cereri, petenta a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 martie 2024
Deliberând asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 7 aprilie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, petenta A. S.R.L. a solicitat strămutarea judecării dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
În cadrul aceleiaşi cereri, petenta a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ.
În motivare, a arătat că se impune sesizarea instanţei de contencios constituţional având în vedere că textul de lege criticat prevede că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac, fiind astfel încălcate drepturile şi principiile constituţionale reglementate de art. 1, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 53 şi 148 din Constituţia României.
Prin încheierea din 10 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă cererea formulată de petenta A. S.R.L. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ.
În termen legal, împotriva acestei soluţii, A. S.R.L. a declarat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub număr de dosar x/2023
În argumentarea recursului, a susţinut, în esenţă, că soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excpţia de neconstituţionalitate invocată este nemotivată ori cuprinde motive străine cauzei; este dată cu eronata interpretare şi aplicare a prevederilor legale; este dată de un complet nelegal alcătuit; fără îndeplinirea procedurii de citare etc.
La termenul din 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, constatând că părţile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă şi că, deşi legal citate pentru acel termen de judecată, nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii, prin încheierea de la acea dată a dispus suspendarea judecării recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În urma referatului întocmit la 5 februarie 2024, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, iar părţile au fost citate în vederea discutării excepţiei de perimare pentru termenul de judecată din 26 martie 2024.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 416 alin. (1) din acelaşi cod, excepţia perimării cererii de recurs, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a constata perimat recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Conform dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".
Potrivit textului de lege evocat, termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, iar pentru a interveni perimarea în materie civilă, cauza, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părţii.
Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în termenul prevăzut de lege.
Astfel, fiind o sancţiune procedurală, perimarea operează de drept, instanţa putând să constate perimarea şi din oficiu, astfel cum reiese şi din dispoziţiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ.
În raport de dispoziţiile art. 416 alin. (2) C. proc. civ.:
"Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, în sensul art. 416 alin. (2) C. proc. civ. a fost emis la 21 iunie 2023, data suspendării judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În aplicarea dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., de la acest moment a început să curgă termenul de perimare de 6 luni, care se împlinea la 21 decembrie 2023.
În cauză, se constată că dosarul a rămas în nelucrare de la 21 iunie 2023, data suspendării judecării cauzei, până la acest termen, când cauza a fost repusă pe rol din oficiu în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 416 C. proc. civ., perioadă în care, din vina părţilor, nu a fost întocmit niciun act de procedură în termenul legal prevăzut.
Faţă de caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 420 C. proc. civ., instanţa este obligată să constate perimarea, fără a mai efectua vreun act de procedură.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 coroborat cu art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 10 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2023.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 10 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2024.