Extraordinary revision rejected: contradictory judgments in same case file do not violate res judicata under CPC Art. 509(1)(8)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed as inadmissible a request for revision of the Court of Appeal’s 2023 decision, which had upheld the County Pension House’s refusal to revise the claimant’s pension rights, thereby leaving the appellate judgment in force. The dispute arose from the claimant’s attempt to obtain a review of pension decisions through a contested administrative act, where the claimant argued that the 2023 appellate decision contradicting a prior 2022 appellate order constituted a legal contradiction warranting revision. Relying on Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, which requires contradictory judgments to be issued in separate proceedings, the court held that the revision was inadmissible because both the challenged 2023 decision and the allegedly contradictory 2022 decision were rendered in the same case file at different procedural stages (during remand and subsequent appeal), failing to meet the statutory requirement for distinct cases with conflicting outcomes that violate res judicata.
Legislator headnote
AI generatedart. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 513 C. proc. civ; Extraordinary revision rejected: contradictory judgments in same case file do not violate res judicata under CPC Art. 509(1)(8): S-a dispus trimiterea cauzei aceleaşi instanţe pentru soluţionarea cererii formulate de A., în contradictoriu cu Casa de Pensii Vaslui, inclusiv cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 martie 2024
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 4 noiembrie 2021 pe rolul Tribunalului Vaslui, sub număr de dosar x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Vaslui, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi B. obligarea Casei Judeţene De Pensii Vaslui să emită o decizie de revizuire a drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 118737/11.08.2015, cu aplicare de la data de 09.07.2015, şi la plata prejudiciilor morale şi materiale în valoare de 100 RON pe zi începând cu data de 20.09.2021 şi până la data emiterii deciziei de revizuire, precum şi la plata cheltuielilor de judecată; obligarea angajatorilor să pună la dispoziţia instanţei, dacă mai este cazul, a altor elemente suplimentare prin care să se probeze că s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii, astfel cum rezultă din adeverinţele depuse la CJP Vaslui şi să confirme că nu sunt false.
Prin încheierea de şedinţă din data de 27 ianuarie 2022 Tribunalul Vaslui a calificat cererea reclamantului ca fiind o contestaţie împotriva refuzului de revizuire, rectificând calitatea părţilor, în sensul că în sistemul ECRIS vor figura ca fiind contestator şi intimat.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor B. şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi.
Prin sentinţa civilă nr. 312 din 10 martie 2022, Tribunalul Vaslui a respins contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele B. şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A respins contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII VASLUI, ca neîntemeiată.
Împotriva încheierii din 27 ianuarie 2022 şi a sentinţei primei instanţe, a declarat apel apelantul A., criticându-le ca nelegale şi netemeinice.
Intimata Casa Judeţeană de Pensii Vaslui a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, a fost admis apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 312 din 10 martie 2022 pronunţată de Tribunalul Vaslui, sentinţă care a fost anulată în parte.
S-a dispus trimiterea cauzei aceleaşi instanţe pentru soluţionarea cererii formulate de A., în contradictoriu cu Casa de Pensii Vaslui, inclusiv cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
A fost păstrată dispoziţia de respingere a contestaţiei în contradictoriu cu intimatele B. şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins apelul formulat de apelantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 ianuarie 2022, pe care a păstrat-o.
Urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2021*, fiind repartizat completului iniţial învestit. Declaraţia de abţinere formulată de membrii completului şi cererea de recuzare a completului formulată de contestatorul A. au fost respinse prin încheierea din data de 27 decembrie 2022, respectiv încheierea din 13 ianuarie 2023.
La primul termen în rejudecare, prin încheierea din 9 februarie 2023, instanţa a admis cererea contestatorului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sesizarea fiind înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale sub nr. x/2023.
Prin sentinţa civilă nr. 540 din 5 mai 2023, Tribunalul Vaslui a respins contestaţia formulată de A., împotriva Adresei nr. x/28.10.2021 emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Vaslui, ca răspuns la cererea de revizuire a drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 118737/11.08.2015 de acordare a pensiei anticipate parţiale şi prin Decizia nr. 118737/10.01.2020 de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat apel, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, a fost respins apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 540 din 5 mai 2023 pronunţată de Tribunalul Vaslui, pe care a păstrat-o.
Împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată la 18 ianuarie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub număr de dosar x/2024
În motivarea cererii de revizuire, arată, în esenţă, că în dosarul nr. x/2021 s-a pronunţat decizia civilă nr. 1082 din 19 decembrie 2023, definitivă la data pronunţării, decizie prin care s-a soluţionat cererea de chemare în judecată, având ca obiect cerere revizuire drepturi de pensie, în sensul respingerii acţiunii.
Anterior, precizează revizuentul, prin decizia civilă nr. 762 din 1 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul x/2021, definitivă la data de 1 noiembrie 2022, s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată privind aceleaşi părţi, obiect şi cauză.
Astfel, cele două hotărâri pronunţate asupra aceluiaşi litigiu conţin dispoziţii potrivnice.
În opinia revizuentului, din considerentele şi din dispozitivul celor două decizii rezultă aplicarea diferită a prevederilor art. 107 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în vigoare la data pronunţării.
Temeiul legal al cererii de revizuire îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII VASLUI a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea cererii, iar revizuentul A. a depus răspuns la întâmpinare.
Examinând cererea de revizuire raportat la temeiurile juridice invocate şi motivele de revizuire expuse, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:
În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul A. a invocat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
În speţă, se constată că prin cererea formulată s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, revizuentul susţinând că această hotărâre este potrivnică deciziei nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.
Înalta Curte constată că, prin decizia nr. 762/2022 din 1 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, decizia pretins potrivnică, a fost admis apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 312 din 10 martie 2022 pronunţată de Tribunalul Vaslui, sentinţă care a fost anulată în parte şi s-a dispus trimiterea cauzei aceleaşi instanţe pentru soluţionarea cererii formulate de A..
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub număr de dosar x/2021, iar, prin sentinţa civilă nr. 540/2023 din 5 mai 2023, Tribunalul Vaslui a respins contestaţia formulată de A..
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia civilă nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, respectiv prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Aşadar, atât hotărârea supusă revizuirii, cât şi cea faţă de care se pretinde contrarietatea, sunt pronunţate în cadrul aceluiaşi proces, în faze procesuale diferite.
Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu are în vedere situaţia pronunţării a două hotărâri, în acelaşi proces, în stadii procesuale diferite ale acestuia. Textul are în vedere întrunirea condiţiei triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, cu privire la două cereri de chemare în judecată distincte, soluţionate în două dosare separate, în aşa fel încât soluţionarea celei de-a doua a adus atingere autorităţii de lucru judecat a soluţiei pronunţate în prima.
În situaţia din speţă, această cerinţă nu este îndeplinită, revizuentul susţinând contrarietatea deciziei pronunţate în apel, în rejudecare, în raport cu decizia instanţei de apel, pronunţată în primul ciclu procesual, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii.
Trebuie amintit că raţiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi; în atare situaţie executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.
Prin urmare, în cazul în care hotărârile considerate potrivnice sunt pronunţate în acelaşi dosar, aflat în diferite faze procesuale, iar nu în dosare diferite, cererea de revizuire nu poate fi primită, problema existenţei unor astfel de hotărâri potrivnice punându-se numai atunci când acestea au fost pronunţate în dosare diferite.
În raport de cele anterior evocate, se reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele textului legal invocat şi prin urmare, Înalta Curte constată că hotărârile pretins potrivnice nu sunt contradictorii, întrucât deşi au avut aceleaşi părţi, ele au fost pronunţate în acelaşi dosar, în faze procesuale distincte, iar nu în dosare diferite.
Faţă de considerentele expuse, văzând şi cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 513 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1082/2023 din 19 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 martie 2024.