Partial annulment of arbitral award for failure to analyze termination grounds and mandatory nature of public procurement delay damages

Şedinţa publică din data de 21 martie 2024

Asupra recursului civil de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

A. Obiectul cererii introductive

Prin cererea de arbitrare formulată de reclamanta A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. la data de 22.12.2017 şi înregistrată pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României sub nr. x/2017 s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ, să se dispună:

- obligarea pârâtului la plata sumei de 27.448.137,22 RON reprezentând contravaloare costuri suplimentare contractuale datorate ca urmare a obstrucţionărilor apărute în cadrul derulării contractului de achiziţie publică - acordul contractual nr. x/10.06.2015, respectiv costuri privind alocarea de personal în perioada suplimentară de execuţie, costuri de finanţare, pierdere de profit (de la data de 16.05.2016 până la data de 04.08.2017), cheltuieli cu chiriile privind depozitarea echipamentelor şi utilajelor destinate contractului, costuri rezultate din prelungirea poliţelor de asigurare aferente execuţiei lucrărilor

- obligarea pârâtului la returnarea poliţei nr. x/08.07.2015 asigurarea de garanţie de bună - execuţie în conformitate cu sub - clauza 16.4 lit. a)

- returnarea tuturor celorlalte asigurări contractuale furnizate de către antreprenor.

Reclamanta A. S.R.L. a depus la data de 31.01.2018 o cerere precizatoare prin care:

- a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a JUDEŢULUI MARAMUREŞ

- a indicat că suma solicitată este de 23.473.617,38 RON.

Reclamanta A. S.R.L. a depus la data de 26.04.2018 o cerere completatoare prin care a solicitat:

- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 şi nr. 4/29.09.2017 şi a anexelor la acestea

- anularea înştiinţării de reziliere a pârâtului nr. 10195/2798/1635/27.10.2017

- anularea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 şi nr. 4/19.01.2018 şi obligarea pârâtului la emiterea unor noi procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor emise cu data de 07.09.2017

- obligarea pârâtului la emiterea certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor conform subclauzei 10.1 din contract.

Pârâtul-reclamant JUDEŢUL MARAMUREŞ a formulat la data de 26.04.2018 o cerere reconvenţională prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Asocierea A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin lider de asociere A. S.R.L., A. S.R.L., B. S.A. şi C. S.R.L., să se dispună:

- obligarea pârâţilor la plata penalităţilor de întârziere datorate pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale estimate provizoriu la suma de 11.237.688,49 RON

- constatarea rezilierii contractului ca urmare a notificării nr. x/27.10.2017 emisă de JUDEŢUL MARAMUREŞ

- anularea notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 şi nr. y/11.10.2017 emise de Asociere

- obligarea pârâţilor la plata de daune - interese ca urmare a rezilierii culpabile a contractului estimate provizoriu la suma de 5.000 RON şi constatarea dreptului pârâtului - reclamant de a reţine orice plată până la momentul determinării şi recuperării daunelor pe care le-a suportat

- compensarea creanţelor reciproce şi obligarea pârâţilor la plata diferenţei datorată ca urmare a acestei compensări

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

B. Soluţia Tribunalului arbitral

Prin sentinţa arbitrală nr. 49/11.07.2019 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2017, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 17.07.2019, s-au luat următoarele măsuri:

- s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. pentru nerespectarea procedurii contractuale ca neîntemeiată

- s-a admis în parte capătul nr. 1 din cererea de arbitrare formulată de reclamantă astfel, cum a fost precizat şi a fost obligat pârâtul JUDEŢUL MARAMUREŞ la plata către reclamantă a sumei de 1.114.804,88 RON cu titlul de costuri suplimentare contractuale

- s-a respins capătul nr. 2 din cererea de arbitrare privind obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă a poliţelor de asigurare care au fost emise în executarea contractului şi a actelor adiţionale aferente acestora ca neîntemeiat

- s-a respins cererea reclamantei formulată prin memoriul - răspuns la întâmpinare din 02.04.2018 privind constatarea valabilităţii rezilierii unilaterale a contractului de către reclamantă prin înştiinţările nr. 2959/05.10.2017 şi nr. 3003/11.10.2017 ca neîntemeiată

- s-au respins excepţiile de nearbitrabilitate şi de inadmisibilitate a cererilor reclamantei privind anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor, de anulare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi excepţia de inadmisibilitate a cererii reclamantei de obligare a pârâtului la emiterea certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor ca neîntemeiate

- s-a respins excepţia de inadmisibilitate a cererii completatoare ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile necesare pentru verificarea validităţii actelor privitoare la recepţie ca neîntemeiată

- s-a respins excepţia nulităţii cererii completatoare pentru neindicarea motivelor de fapt ca neîntemeiată

- s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului cu privire la cererea reclamantei de emitere a certificatului de recepţie ca neîntemeiată

- s-au respins cererile reclamantei de anulare a proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 şi nr. 4/29.09.2017 şi a anexelor la acestea, de anulare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 şi nr. 4/19.01.2018 şi de obligare a pârâtului la emiterea unor noi procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi de obligare a pârâtului la emiterea certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor, cereri formulate de reclamantă prin cererea completatoare din 26.04.2018, ca neîntemeiate, respectiv ca rămase fără obiect

- s-a respins capătul de cerere din cererea completatoare a reclamantei privind anularea înştiinţării de reziliere emisă de pârât cu nr. x/27.10.2017 ca rămas fără obiect

- s-a respins cererea reclamantei formulată prin întâmpinarea la cererea reconvenţională din 17.05.2018, ulterior precizată, de reducere la 0,1% a procentului aplicabil pentru calculul penalităţilor de întârziere solicitate de pârât prin cererea reconvenţională ca rămasă fără obiect

- s-a respins capătul nr. 1 din cererea reconvenţională privind obligarea reclamantei şi pârâţilor reconvenţionali B. S.A. şi C. S.R.L. la plata penalităţilor de întârziere pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale ca neîntemeiat

- s-a respins cererea pârâtului de constatare a rezilierii contractului ca urmare a notificării emise de beneficiar la data de 27.10.2017, care face obiectul capătului 2(1) din cererea reconvenţională, ca neîntemeiat

- s-a respins cererea pârâtului de anulare a notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 şi y/11.10.2017 emise de antreprenor, care formează capătul 2(2) din cererea reconvenţională, ca rămas fără obiect

- s-a respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei şi pârâţilor reconvenţionali la plata de daune-interese ca urmare a rezilierii culpabile a contractului şi dreptul beneficiarului de a reţine orice plată până la momentul determinării şi recuperării daunelor suportate de beneficiar, care formează capătul 3 din cererea reconvenţională, ca neîntemeiat şi, respectiv, ca rămas fără obiect

- a fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 22.245,91 RON cu titlul de cheltuieli de arbitrare.

C. Calea de atac împotriva sentinţei arbitrale

Reclamanta - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. a formulat acţiune în anulare împotriva acestei sentinţe, care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V a civilă sub nr. x/2019, solicitând admiterea acţiunii în anulare şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului arbitral, iar, în subsidiar, admiterea cererii principale astfel cum a fost precizată.

În motivare s-a făcut o prezentare a situaţiei de fapt şi s-a susţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 608 alin. (1) lit. g) şi h) noul C. proc. civ.

Pârâtul-reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ a formulat acţiune în anulare împotriva încheierii de şedinţă din data de 17.07.2018 şi Sentinţei arbitrale nr. 49/11.07.2019 pronunţate de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2017, solicitând admiterea acţiunii în anulare şi, pe cale de consecinţă, anularea în parte a încheierii şi sentinţei atacate, rejudecarea pe fond a dosarului şi admiterea excepţiilor invocate de pârâtul-reclamant, respingerea acţiunii arbitrale şi admiterea cererii reconvenţionale.

D. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 173/09.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a civilă în dosarul nr. x/2019 s-au respins ca neîntemeiate ambele acţiuni în anulare şi s-a dispus compensarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.

E. Calea de atac împotriva sentinţei Curţii de Apel

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti au declarat recurs ambele părţi.

F. Decizia pronunţată în recurs

Prin decizia nr. 925/14.04.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II a civilă în dosarul nr. x/2019 s-au admis recursurile formulate reclamanta A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. şi pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ împotriva sentinţei civile nr. 173/09.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a casat hotărârea atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare.

G. Soluţia pronunţată de Curtea de Apel după rejudecare

Prin sentinţa nr. 109 din 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea în anulare formulată de petentul - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ (cu sediul în jud. Maramureş şi cu sediul ales la E. în Bucureşti, persoane însărcinate cu primirea corespondenţei fiind F. şi G.) împotriva încheierii de şedinţă din data de 17.07.2018 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. (cu sediul în jud. Timiş şi cu sediul administratorului judiciar în jud. Timiş) şi cu intimatele - pârâte B. S.A. (cu sediul în jud. Timiş) şi C. S.R.L. (cu sediul în jud. Bacău) ca neîntemeiată.

A admis acţiunile în anulare formulate de petenta - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. şi de petentul - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ împotriva Sentinţei arbitrale nr. 49/11.07.2019 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2017.

A anulat în parte sentinţa arbitrală atacată.

A admis excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa constituirii litisconsorţiului necesar a capetelor din cererea completatoare formulată de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. având ca obiect:

- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 şi nr. 4/29.09.2017 şi a anexelor la acestea

- anularea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 şi nr. 4/19.01.2018.

Au fost respinse ca inadmisibile capetele din cererea completatoare formulată de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. având ca obiect:

- anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/12.10.2017, nr. y/29.09.2017, nr. z/12.10.2017 şi nr. 4/29.09.2017 şi a anexelor la acestea

- anularea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/19.01.2018, nr. y/17.01.2018, nr. z/18.01.2018 şi nr. 4/19.01.2018.

A fost trimisă cauza Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în vederea rejudecării:

- cererilor formulate de reclamanta - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. având ca obiect:

- plata sumei de 23.473.617,38 RON reprezentând contravaloare costuri suplimentare contractuale datorate ca urmare a obstrucţionărilor apărute în derularea acordului contractual nr. x/10.06.2015

- constatarea valabilităţii rezilierii unilaterale a contractului declarată de către antreprenor

- capetelor din cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ având obiect:

- plata penalităţilor de întârziere datorate pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale estimate provizoriu la suma de 11.237.688,49 RON

- anularea notificărilor de reziliere nr. x/05.10.2017 şi nr. y/11.10.2017 emise de antreprenor

- constatarea dreptului pârâtului - reclamant de a reţine orice plată până la momentul determinării şi recuperării daunelor pe care le-a suportat

- cererilor formulate de părţi având ca obiect plata cheltuielilor de arbitrare.

Au fost menţinute dispoziţiile din sentinţa arbitrală atacată care nu contravin prezentei hotărâri.

A fost obligată petenta - intimată - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. să plătească petentului - intimat - pârât - reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ suma de 15.762,152 RON reprezentând cheltuieli de judecată aferente judecării acţiunilor în anulare.

A luat act că petenta - intimată - reclamantă - pârâtă A. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii A. S.R.L. - B. S.A. - C. S.R.L. prin administrator judiciar CII D. şi-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată aferente judecării acţiunilor în anulare.

H. Calea de atac împotriva sentinţei nr. 109 din 20 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti a declarat recurs UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ MARAMUREŞ, criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate:

Hotărârea atacată încalcă legalitatea procedurală, este contradictorie şi nemotivată - incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.

Hotărârea a fost pronunţată cu nerespectarea regulilor procedurale, încălcându-se dispoziţiile art. 608 alin. (1) C. proc. civ., întrucât anularea sentinţei arbitrale a fost dispusă pentru anumite aspecte deşi nu au fost încălcate dispoziţii imperative, iar o parte dintre chestiunile dezlegate de Tribunalul arbitral au fost suficient motivate şi antamate.

Soluţia de anulare în parte a sentinţei arbitrale s-a fundamentat pe faptul că Tribunalul arbitral nu ar fi analizat aspectele legate de numirea comisiei de recepţie şi de efectuare a recepţiei la terminarea lucrărilor şi nici pe cele legate de neachitarea compensaţiilor aferente prelungirii perioadei de execuţie.

În realitate, Tribunalul arbitral a realizat o analiză efectivă a considerentelor expuse de A. cu privire la cele două motive de reziliere.

Soluţia de anulare a sentinţei arbitrale se poate dispune exclusiv în situaţia în care se constată că au fost încălcate exigenţele privind motivarea hotărârilor, pretinsul viciu de nelegalitate reţinut de instanţa de fond nu se susţine, fiind evident că aspectele menţionate de Curtea de Apel au fost analizate de Tribunalul arbitral.

Instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. reţinând că Tribunalul arbitral nu ar fi respectat dispoziţiile art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.

Art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006 nu are, în integralitate, caracterul unei norme imperative. Textul impune o interdicţie de ajustare a preţului, interdicţie de la care părţilor nu le este permis să deroge. Antreprenorul este îndreptăţit să solicite penalităţi şi/sau daune interese. De la acest punct, norma îşi pierde caracterul imperativ, de vreme ce nu este reglementată o obligaţie a operatorului economic de a solicita penalităţi şi/sau daune interese şi nici o obligaţie a Autorităţii contractante de a le suporta în cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite iniţial, din motive care se datorează culpei acesteia.

În cadrul celei de-a doua teze nu este utilizată sintagma "nu este posibilă" şi se optează pentru sintagma "este îndreptăţit" şi care conturează o posibilitate a subiectului de drept, respectiv o conduită pe care acesta este liber să o urmeze sau nu.

Caracterul dispozitiv al celei de-a doua teze este dat şi de faptul că nu se prevede o consecinţă pentru nesolicitarea de către operatorul economic/neplata de către Autoritate a penalităţilor/daune-interese.

Art. 97 din H.G. nr. 925/2006 reglementează, din punct de vedere imperativ mecanismul contractual de urmat cu privire la preţ, iar nu şi pe cel al eventualelor penalităţi/daune-interese.

Pretenţiile A. reprezintă pretinse costuri suplimentare pentru prelungirea duratei contractuale, ipoteză pe care, Curtea de Apel Bucureşti a analizat-o şi, în mod nelegal, a considerat-o ca fiind o încălcare a unor dispoziţii imperative, deşi textul de lege este, în parte, o normă dispozitivă.

În ce priveşte dispoziţiile de drept comun - art. 1867 C. civ., considerentele instanţei sunt contradictorii, criticându-se modalitatea de interpretare a art. 1867 C. civ. de către instanţa arbitrală, iar pe de altă parte, reţinându-se faptul că dispoziţia de drept comun nu ar putea fi aplicabilă, de vreme ce ar fi contrară art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.

În preţul contractual au fost incluse toate costurile, inclusiv cele cu caracter suplimentar, iar Tribunalul arbitral a analizat sub aspectul temeiniciei refuzul recurentei de a achita sumele pretinse de A., considerând că nu există nicio culpă în sarcina Autorităţii.

În mod nelegal a reţinut instanţa de fond faptul că Tribunalul arbitral ar fi analizat şi ar fi motivat pretinsa îndeplinire a condiţiilor răspunderii civile contractuale în sarcina recurentei. Hotărârea este contradictorie şi nemotivată.

Hotărârea este lipsită de raţionament juridic şi nu arată pentru care motiv s-a apreciat că nu există o încălcare a dispoziţiilor art. 425 C. proc. civ. de către Tribunalul arbitral.

Curtea de Apel a procedat exclusiv la redarea argumentaţiei instanţei arbitrale.

Considerentele Curţii de Apel au un caracter contradictoriu, pe de o parte validându-se conduita Tribunalului arbitral de a acorda forţă probantă exclusiv raportului de expertiză extrajudiciară depus de A., iar pe de altă parte indicându-se faptul că soluţia dată asupra cererii având ca obiect plata costurilor suplimentare s-a bazat în mod nelegal pe un raport de expertiză extrajudiciară depus de intimată şi fără ca recurentei să i se încuviinţeze efectuarea unei expertize judiciare care să dovedească pretenţiile Autorităţii.

Instanţa de fond a reţinut în mod nelegal faptul că recurenta nu ar fi indicat dispoziţiile imperative încălcate de Tribunalul arbitral în reţinerea îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile contractuale.

Instanţa de fond a respins critica potrivit căreia în mod nelegal s-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale în sarcina UAT judeţul Maramureş, întrucât singurele dispoziţii indicate în cuprinsul acţiunii în anulare ar fi fost cele ale art. 1351 şi ale art. 1352 C. civ.

O hotărâre insuficient motivată, care nu permite verificarea dacă legea a fost sau nu corect aplicată, este lipsită de bază legală. Criticile UAT Maramureş au fost în sensul că Tribunalul arbitral nu a analizat, la niciun moment, îndeplinirea/neîndeplinirea corespunzătoare a condiţiilor răspunderii civile contractuale, ci a dat prevalenţă exclusivă unui înscris subiectiv depus de partea adversă.

În mod nelegal instanţa de fond a menţinut soluţia asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii arbitrale pentru neparcurgerea procedurii prealabile, iar hotărârea este nemotivată.

Pentru a verifica incidenţa art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., instanţa trebuia să procedeze la o analiză proprie a considerentelor soluţiei arbitrale.

Determinarea datei naşterii dreptului antreprenorului de a formula, sub sancţiunea decăderii, notificările reglementate de contract nu reprezintă o simplă stabilire a situaţiei de fapt, cum a indicat Curtea de apel, ci un element de drept, ce ţine de aplicarea corectă a sancţiunilor legale.

Instanţa de fond a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, reţinând faptul că nicio parte din litigiul arbitral nu a fost reprezentată convenţional/legal/judiciar de către A.. Considerentele Curţii de Apel în ce priveşte liticonsorţiul procesual obligatoriu sunt contradictorii.

Pretenţiile A. din acţiunea arbitrală nu au fost soluţionate şi în contradictoriu cu ceilalţi doi membri ai Asocierii, ci doar pretenţiile UAT Maramureş formulate pe calea cererii reconvenţionale.

Există deci o dezlegare asupra chestiunii litigioase decurgând din raporturile de reprezentare dintre liderul Asocierii şi membrii acesteia şi care intră sub aspectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat. De asemenea, există o dezlegare a chestiunii privind calitatea de parte contractantă a S.C. B. S.A. şi a C. S.R.L., iar instanţa a încălcat dispoziţiile art. 431 C. proc. civ.

Considerentele instanţei de fond referitoare la faptul că nu ar fi fost necesară participarea procesuală a celorlalţi doi membri ai Asocierii vin în contradicţie cu cele redate la momentul la care a fost analizată instituţia litisconsorţiului procesual obligatoriu.

Faptul că, din punct de vedere scriptic, în cadrul contractului apare doar semnătura liderului de asociere nu înlătură calitatea de parte contractantă a celorlalţi membri ai asocierii, aceştia având atât drepturi, cât şi obligaţii decurgând din contract. Contractul semnat de lider produce efecte juridice faţă de toţi membrii asocierii.

În mod nelegal instanţa de fond a apreciat că soluţia Tribunalului arbitral asupra cererii de constatare a rezilierii contractului ca urmare a notificării emise de UAT judeţul Maramureş la data de 27 octombrie 2017 nu ar fi contradictorie.

Curtea de Apel a procedat la preluarea întocmai a considerentelor Tribunalului arbitral. Considerentele Curţii de Apel sunt şi contradictorii, arătându-se că soluţia instanţei arbitrale nu ar fi fost una de respingere a capătului de cerere ca nedovedit, în sensul că nu ar fi fost prezentate suficiente înscrisuri din care să rezulte legalitatea rezilierii de către UAT judeţul Maramureş, pentru ca mai apoi să se indice faptul că pentru a se reţine incidenţa motivului de reziliere nu ar fi fost suficientă simpla afirmare/constatare de către petent a practicilor de corupţie, ci ar fi trebuit dovedită existenţa acestor practici.

Toate aceste argumente conduc, în opinia recurentei la concluzia potrivit căreia instanţa de fond a pronunţat o soluţie cu nerespectarea dispoziţiilor procedurale - fie anulând în parte sentinţa arbitrală deşi nu erau incidente dispoziţiile art. 608 alin. (1) C. proc. civ., fie respingând motivele de nelegalitate deşi acestea erau întemeiate, iar motivarea oferită de Curtea de Apel fie lipseşte, fie este insuficientă, fie este contradictorie.

Hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material - incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa a interpretat şi aplicat eronat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi pe cele ale art. 8 din Legea nr. 554/2004. Cererile privind anularea proceselor-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor şi de anulare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor sunt nearbitrabile.

Contrar raţionamentului Curţii de Apel, atât procesele-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor, cât şi procesul-verbal la terminarea lucrărilor reprezintă acte administrative individuale în sensul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nefiind documente de natură contractuală.

Instanţa a făcut o confuzie cu privire la mecanismul de stabilire a naturii juridice a actului, aceasta neputându-se fundamenta pe reglementările contractuale, ci trebuie avut în vedere interesul ocrotit prin emiterea respectivului act.

Având în vedere natura juridică de acte administrative individuale, competenţa de soluţionare a petitului privind anularea acestora aparţine instanţei de contencios-administrativ şi nu Tribunalului arbitral.

Prin clauza compromisorie din contractul încheiat de părţi, acestea nu puteau să prevadă competenţa Tribunalului arbitral în soluţionarea disputelor privitoare la procesele-verbale contestate, de vreme ce printr-o clauză compromisorie nu se poate extinde competenţa instanţei arbitrale asupra soluţionării unor litigii prevăzute în mod imperativ de către legiuitor în competenţa instanţelor de judecată.

Se solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

I. Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază recursul ca fiind nefondat şi acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

În cauză, Curtea de Apel nu a încălcat dispoziţiile art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ., reţinând ca tribunalul arbitral nu a analizat toate motivele de reziliere invocate prin cererea de arbitrare, ci a analizat doar unele dintre acestea.

Astfel, tribunalul arbitral a analizat motivele de reziliere privind: asigurarea resurselor financiare; emiterea certificatului de plată pentru SIL 26; prelungirea duratei de execuţie ca încălcare a unei obligaţii contractuale; neasigurarea prezenţei inginerului pe şantier. Celelalte motive de reziliere invocate nu au fost analizate în nici un fel de tribunalul arbitral, iar considerentele sentinţei arbitrale privind legalitatea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor din perspectiva motivelor de nulitate invocate nu reprezintă o motivare în ce priveşte motivul de reziliere invocat, respectiv neîndeplinirea de către beneficiar a obligaţiei de numire a comisiei de recepţie în termen ca încălcare a obligaţiilor contractuale.

Curtea de Apel nu a încălcat dispoziţiile art. 608 alin. (1) lit. h).

Nu poate fi reţinută critica recurentei în ce priveşte caracterul de normă imperativă sau dispozitivă a art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.

Art. 97 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006 este o normă imperativă de la care părţile nu pot deroga şi nici nu o pot înlătura de la aplicare şi stabileşte în mod expres dreptul operatorului economic de a pretinde penalităţi şi/sau daune-interese atunci când durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite prin contract din motive care se datorează culpei autorităţii contractante.

Nu poate fi negat dreptul operatorului la daune în măsura în care există culpa autorităţii contractante în prelungirea duratei de executare a contractului pentru motivul că textul este dispozitiv întrucât nu ar cuprinde o sancţiune.

Este de necontestat faptul că nu poate fi modificat preţul contractului de achiziţie publică printr-un act adiţional, însă operatorul economic este îndreptăţit să solicite despăgubiri, respectiv costuri suplimentare.

În preţul contractului este prevăzută o sumă pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute şi nu există nici o clauză care să prevadă că antreprenorul nu are dreptul să pretindă despăgubiri care nu sunt acoperite de această sumă prevăzută în contract.

Hotărârea Curţii de Apel nu cuprinde o motivare contradictorie şi nici motive dubitative, ci oferă o înlănţuire logică a faptelor şi a regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată în dispozitiv.

Părţile au încheiat un contract de achiziţie publică pe un preţ global, la subclauza art. 14.1 din Condiţiile Generale de Contract arătându-se că preţul contractului va fi valoarea de contract acceptată ca sumă forfetară şi va face obiectul unor actualizări în conformitate cu prevederile contractului.

Dispoziţiile art. 1867 C. civ. nu interzic antreprenorului să pretindă despăgubiri atunci când condiţiile de executare convenite iniţial s-au schimbat din culpa beneficiarului.

Curtea de Apel a analizat criticile recurentei referitoare la nemotivarea sentinţei arbitrale în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la răspunderea civilă contractuală şi hotărârea recurată nu cuprinde motive contradictorii.

În sentinţa recurată au fost analizate separat motivul de anulare a sentinţei arbitrale prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. g) C. proc. civ. şi cel prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., făcându-se distincţie între existenţa motivelor care au condus la adoptarea soluţiei arbitrale şi corectitudinea, temeinicia acestor considerente.

Recurenta invocă încălcarea normelor imperative cu ocazia stabilirii răspunderii civile contractuale a beneficiarului, invocând art. 1351 alin. (1) şi art. 1352 C. civ., însă face vorbire despre lipsa motivării Curţii de Apel, făcând trimitere la considerentele tribunalului arbitral privind raportul de expertiză extrajudiciară.

Nu poate fi reţinută această critică faţă de considerentele sentinţei recurate conform cărora au fost prezentate motivele care au determinat tribunalul arbitral să reţină că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale, nefiind încălcate dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi art. 6 CEDO. Pe de altă parte, art. 1351 alin. (1) şi art. 1352 C. civ. sunt norme dispozitive şi nu pot fi analizate pentru anularea sentinţei arbitrale.

Curtea a apreciat că în mod corect a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii arbitrale pentru neparcurgerea procedurii prealabile prevăzută în contract, iar motivarea privind această excepţie este cuprinzătoare. S-a reţinut că dispoziţiile art. 1270 C. civ. nu sunt norme imperative şi s-au analizat dispoziţiile art. 2545 C. civ., art. 22, art. 249 şi art. 254 alin. (5) C. proc. civ.

Excepţia inadmisibilităţii a fost respinsă ca neîntemeiată şi nu ca nedovedită.

În cauză nu a fost încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, iar considerentele hotărârii nu sunt contradictorii.

Astfel, A. S.R.L. este singura care a semnat acordul contractual în numele asocierii, fiind singurul asociat cu care a contractat recurenta. Părţile acordului contractului au convenit ca intimata A. S.R.L., în calitate de lider al asocierii, să exercite autoritatea de antreprenor pentru toţi membrii asocierii, să primească instrucţiuni şi să recepţioneze plata pentru şi în numele fiecăruia dintre asociaţi.

Faptul că membrii asocierii au calitate procesuală pasivă în cadrul cererii reconvenţionale, unde recurenta solicită daune, nu înseamnă că există un litisconsorţiu obligatoriu atunci când asocierea este cea care solicită daune.

S-a reţinut în mod corect în decizia recurată faptul că modalitatea în care instanţa arbitrală a stabilit situaţia de fapt şi a apreciat probele administrate sunt aspecte ce ţin de fondul litigiului şi nu pot face obiectul controlului judiciar pe calea unei acţiuni în anulare.

În ce priveşte rezilierea contractului de către recurentă, decizia nu cuprinde motive contradictorii. Aceasta deoarece, lipsa dovedirii faptelor de corupţie a făcut ca cererea de reziliere să fie neîntemeiată, considerentele hotărârii făcând distincţie cu privire la dovedirea faptelor de corupţie ca temei al rezilierii.

În cauză nu au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material, respectiv dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel a reţinut în mod corect faptul că în ce priveşte comisia de recepţie, aceasta nu este o autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, iar procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nu întruneşte elementele constitutive ale unui act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din lege.

Comisia de recepţie nu este o autoritate publică şi nici nu este autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.

Procesele-verbale de suspendare a procesului de recepţie la terminarea lucrărilor şi procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor sunt emise în executarea contractului de achiziţie publică, neputând fi calificate ca acte administrative individuale.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluţia de anulare în parte a sentinţei arbitrale a fost dată cu respectarea dispoziţiilor art. 608 alin. (1) C. proc. civ. şi nu există motive de nelegalitate care să impună casarea acesteia, în cauză nefiind întrunite cerinţele art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă, recursul urmează să fie respins ca nefondat, potrivit dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta- pârâtă UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ JUDEŢUL MARAMUREŞ- prin PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN MARAMUREŞ împotriva sentinţei nr. 109 din 20 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 21 martie 2024.