Territorial jurisdiction of union-led labor claims: seat of the federation vs. local union in negative conflict of competence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Labor and Social Security Section, thereby favoring the trade federation plaintiff and overriding the Alba Court of Appeal’s declination. The dispute concerned a labor law action brought by a national trade federation in the name of its members against two national public forestry entities, seeking reclassification of jobs into special working conditions and the payment of corresponding supplementary social security contributions. The core legal issue was the determination of the territorially competent court when the claimant is a federal-level union acting on behalf of local union members; the court applied Article 28(2) of Law No. 62/2011 and the binding precedent from Judgment No. 1/2013, ruling that territorial jurisdiction is determined by the seat of the plaintiff organization (the federation), not the individual local unions, consequently validating the Bucharest court's competence over the Alba court.
Legislator headnote
AI generatedart. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction of union-led labor claims: seat of the federation vs. local union in negative conflict of competence: The dispute concerned a labor law action brought by a national trade federation in the name of its members against two national public forestry entities, seeking reclassification of jobs into special working conditions and the payment of corresponding supplementary social security contributions. The core legal issue was the determination of the territorially competent court when the claimant is a federal-level union acting on behalf of local union members; the court applied Article 28(2) of Law No. 62/2011 and the binding precedent from Judgment No. 1/2013, ruling that territorial jurisdiction is determined by the seat of the plaintiff organization (the federation), not the individual local unions, consequently validating the Bucharest court's competence over the Alba court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural rule applied to resolve the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 martie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 03.11.2022, reclamanta Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", în numele şi pentru membrii de sindicat identificaţi şi enumeraţi în tabelele cu împuterniciri anexate acţiunii a chemat în judecată pe pârâtele R.N.P. - Romsilva şi R.N.P. - Romsilva - Direcţia Silvică Alba, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtele la încadrarea salariaţilor, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care potrivit atribuţiilor din fişa postului presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic şi cinegetic, exploatări forestiere, construcţii forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv, şi în consecinţă, obligarea pârâtei R.N.P. - Romsilva - Direcţia Silvică Alba la încheierea actelor adiţionale la contractul individual de muncă ale salariaţilor, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, în sensul modificării condiţiilor de muncă, din condiţii normale de muncă în condiţii speciale de muncă, începând cu 16.12.2019, respectiv cu data angajării în locul de muncă respectiv; a mai solicitat obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale în cuantum de 8% pentru condiţii speciale de muncă pentru salariaţi, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 59/2000, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv şi în continuare, pe toată durata existenţei contractului individual de muncă în condiţii speciale de muncă.
La 15.12.2022, reclamanta a formulat cerere modificatoare a acţiunii, în sensul extinderii cadrului procesual activ prin introducerea membrilor de sindicat identificaţi şi enumeraţi în tabelele cu împuterniciri anexate, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1707/29.03.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia necompetenţei generale a instanţelor de judecată, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Alba.
Pentru a pronunţa astfel, în ceea ce priveşte excepţia necompetenţei sale teritoriale, a reţinut că acţiunea a fost promovată de către o organizaţie sindicală, respectiv de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", în numele membrilor Sindicatului Liber din Direcţia Silvică Alba, afiliat la Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, precum şi aplicabilitatea deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost stabilită calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale şi a instanţei competente de la sediul sindicatului, şi nu de la sediul organizaţiei sindicale.
În aceste condiţii, raportându-se la sediul Sindicatului Liber din Direcţia Silvică Alba care se află în localitatea Alba Iulia, judeţul Alba, a apreciat că Tribunalului Alba îi revine competenţa de a soluţiona cauza.
Prin sentinţa civilă nr. 38/23.01.2024, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost introdusă de o organizaţie de tip federaţie, aceasta având calitatea de reclamantă, astfel că în aplicarea art. 28 din Legea nr. 62/2011 şi a deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru pronunţarea recursului în interesul legii, competenţa de soluţionare aparţine instanţei în circumscripţia căreia îşi are sediul Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", care se află în Bucureşti.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Litigiul de faţă a început la 03.11.2022, astfel încât îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 62/2011 şi art. 269 din Codul muncii.
Acţiunea de faţă se circumscrie cererilor formulate de organizaţiile sindicale, reglementate de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia "În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".
Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011 prevede că organizaţia sindicală este o "denumire generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală".
În aceste condiţii, stabilirea instanţei competente impune aplicarea deciziei nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118/01.03.2013, prin care s-a statuat că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în determinarea competenţei teritoriale se va ţine seama de sediul sindicatului - reclamant.
În cauză, după cum rezultă din cadrul procesual fixat de parte şi neînlăturat de instanţe, reclamanta este Federaţia Sindicatelor din Silvilcultură "Silva", care acţionează pentru apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat parte în federaţie, şi are sediul în Bucureşti.
În consecinţă, în aplicarea normelor anterior enunţate, competenţa teritorială revine Tribunalului Bucureşti.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2024.